Partidul Acțiune și Solidaritate
Deputatul PAS Adrian Belîi, profesor universitar, medic anesteziolog reanimatolog, a răspuns la 20 cele mai frecvente întrebări despre vaccinarea împotriva Covid-19.
1. Cum formează organismul răspunsul imun la infecții?
Orice virus, atunci când pătrunde în organism, provoacă o serie de efecte – de exemplu, creșterea temperaturii corpului, semne de răceală, respirație dificilă, inflamație, slăbiciuni, dureri musculare etc. Drept răspuns, organismul se străduie să neutralizeze pericolul prin sinteza de anticorpi specifici infecției date sau prin instruirea celulelor imune (leucocitelor) cum să identifice și să elimine virusul respectiv.
Dar, nu întotdeauna răspunsul imun natural este eficient contra unui virus. Virușii au dezvoltat și ei diferite metode (de ex., mutațiile, imitarea unei structuri moleculare a corpului uman sau blocarea imunității) pentru a se apăra de anticorpi sau de celulele imune. În alte cazuri, formarea imunității este mult prea întârziată față de viteza de dezvoltare a bolii. În cazul COVID-19, la unele persoane (cca 15% din populație), virusul induce un răspuns imun exagerat al organismului, cu o inflamație atât de puternică, încât aceasta distruge propriile organe (de ex, plămânul, creierul, rinichii).
Din acest motiv, știința a dezvoltat vaccinurile, care au salvat până acum sute de milioane de vieți omenești.
2. Cum funcționează vaccinurile?
Vaccinurile imită o parte din structura moleculară a agentului infecțios, față de care se formează anticorpii și se instruiesc celulele imune. Structura moleculară a virusului, luată drept bază de cercetători pentru crearea vaccinului poate fi acidul nucleic, structura peretelui celular bacterian, sau proteina cu care se fixează virusul de celula umană (de exemplu, proteina Spike al virusului care provoacă boala COVID-19). Uneori, se folosesc pentru elaborarea vaccinurilor și viruși slăbiți sau omorâți, pentru ca organismul să învețe să se lupte cu ei.
În cazul virusului SARS-CoV-2, s-au aplicat mai multe concepte de elaborare a vaccinurilor, ceea ce explică diversitatea vaccinurilor disponibile pentru prevenirea formelor severe și decesului de COVID-19. Organismul vaccinat face anticorpi contra virusului pentru care a fost elaborat vaccinul și devine pregătit pentru intervenție imediată atunci când se infectează cu virusul real (natural). În acest caz, virusul sau bacteria nu reușește să inducă boala sau, chiar dacă o produce, atunci gravitatea și durata ei sunt mult mai reduse.
3. Care sunt vaccinurile disponibile contra SARS-CoV-2 în Republica Moldova?
Datorită eforturilor comune și coordonate ale Președinției, Ministerului Sănătății și a partenerilor externi, Moldova este una dintre puținele țări care pune la dispoziție în mod gratuit, la liberă alegere, vaccinuri aprobate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), Administrația Medicamentelor și Alimentelor (FDA, SUA): AstraZeneca, Pfizer/BioNTech, Sinopharm, Sinovac, Janssen (Johnson& Johnson). De asemenea, este disponibil și vaccinul Sputnik V. Contrar unor informații false difuzate, toate loturile de vaccin au termenul de valabilitate neexpirat, iar condițiile de păstrare sunt conforme cu recomandările producătorilor.
4. De ce vaccinurile contra virusului SARS-CoV-2 au fost elaborate atât de rapid? Oare nu sunt periculoase din această cauză?
În cazul elaborării vaccinurilor contra SARS-CoV-2 nu a existat vreun secret tehnologic, conceptual sau comercial, pe care să-l dețină în exclusivitate o companie. De asemenea, nu a fost nicio problemă cu finanțarea, cu găsirea voluntarilor pentru primele teste. Autorizarea vaccinurilor și a procedurilor a fost prioritizată, iar indicațiile pentru noile categorii de persoane au fost extinse pe măsură ce noi date științifice au fost obținute.
De asemenea, pentru prima dată au fost aplicate tehnologiile de editare genetică, sinteză a moleculelor, recent descoperite, și care au fost premiate cu Nobel. Aceasta este explicația de ce oamenii de știință au putut obține un rezultat pozitiv, într-un timp atât de restrâns. Urgența nu a fost echivalentă cu graba, în acest caz. Vaccinurile sunt tot atât de bine verificate, testate, studiate ca și cele asupra cărora s-a lucrat zeci de ani.
5. Care este riscul unor complicații, care pot apărea după vaccinarea contra virusului SARS-CoV-2?
Trebuie să facem diferența dintre efectele secundare (ușoare sau moderate) și complicații.
Efectele secundare sunt: durerea la locul injectării, temperatura corporală crescută până la febră, slăbiciunile, durerea de cap, durerea musculară. Efectele secundare sunt ceva NORMAL, ele arată că vaccinul lucrează. Trec desinestătător în 1-3 zile.
Complicațiile adevărate sunt extrem de rare (una la câteva sute de mii de administrări sau mai rar) și se pot manifesta în 15-30 min de la injectare prin anafilaxie (reacție alergică severă, cu erupții pe piele, dificultate respiratorie, scăderea presiunii arteriale, edeme). TOATE centrele de vaccinare sunt dotate cu truse antișoc. TOATE vaccinurile elaborate de umanitate posedă riscul reacțiilor alergice severe.
6. Care este riscul complicațiilor trombotice (formării trombilor) legate de vaccinarea anticovid?
Oamenii suferă zilnic de complicații trombotice. Acestea se produc mai frecvent, desigur, la persoanele vârstnice și cu anumiți factori de risc (de exemplu, fumătoare, cu varice, cu fibrilație atrială, cu maladii oncologice sau care duc un mod de viață staționar). Accidentul vascular cerebral (insultul), infarctul acut de miocard, tromboembolia arterei pulmonare sunt exemple de complicații trombotice, care se produc zilnic în toată lumea (câteva zeci pe săptămână în Republica Moldova). Respectiv, putem vorbi că un vaccin produce trombi doar atunci când frecvența înregistrată a acestui fenomen în rândul persoanelor vaccinate este semnificativ din punct de vedere statistic mai mare decât frecvența complicațiilor trombotice la populația nevaccinată.
TOATE studiile au arătat că riscul formării trombilor în urma vaccinării este similar cu cel al formării trombilor în lipsa vaccinării. Astfel, în rândul unui număr foarte mare de populație vaccinată se vor produce, inevitabil, și cazuri de tromboze, deoarece ele s-ar fi produs oricum, la aceleași persoane, chiar dacă nu ar fi fost vaccinate. „Știrile bombă” cu cazuri în serie de tromboze sunt știri false, emise cu rea voință.
7. Care sunt indicațiile pentru vaccinare?
Indicațiile pentru vaccinare sunt TOATE persoanele cu vârstă de peste 12 ani și până la cele mai adânci bătrâneți (fie și 120 de ani). În Republica Moldova, reglementările în vigoare (la data de 30.10.2021) indică vaccinarea începând cu 18 ani. Și persoanele cu boli concomitente – diabet zaharat, astm bronșic, hipertensiune arterială, obezitate, ulcer, boli ale tiroidei, ale ficatului, cei cu HIV/SIDA, cu imunodeficiențe primare, boli maligne ale sângelui, tumori maligne, insuficiență renală cronică, inclusiv la dializă, cei transplantați ș.a.m.d TOT TREBUIE să se vaccineze. Bolile asociate, chiar și într-o formă severă sau avansată, reprezintă, din contră, UN MOTIV ÎN PLUS PENTRU VACCINARE, deoarece aceste persoane sunt deosebit de vulnerabile în cazul COVID-19, mortalitatea maximă fiind anume în rândul lor.
8. Care sunt contraindicațiile pentru vaccinare?
Contraindicații pentru vaccinare sunt temporare și permanente. Din contraindicațiile temporare pentru vaccinarea contra COVID-19 sunt: îmbolnăvirea de COVID-19, febra de orice origine, o infecție (acută) activă severă. Dacă pacientul cu COVID-19 nu a fost tratat în reanimare, atunci vaccinarea este indicată după 1 lună de la externare (titrul de anticorpi nu are nicio importanță); cei care au trecut prin reanimare trebuie să se recupereze timp de 3 luni, după care se vor vaccina.
Din contraindicațiile permanente face parte reacția alergică severă (șoc anafilactic) în trecut la vaccinuri care includ componente similare cu vaccinul anticovid. Aceste contraindicații sunt extrem de rare (1 la cca 500.000 de populație).
9. Reprezintă oare bolile asociate contraindicații pentru vaccinare?
Bolile asociate NU REPREZINTĂ O CONTRAINDICAȚIE pentru vaccinare. Și persoanele cu boli concomitente – diabet zaharat, astm bronșic, hipertensiune arterială, obezitate, ulcer, boli ale tiroidei, ale ficatului, cei cu HIV/SIDA, cu imunodeficiențe primare, boli maligne ale sângelui, tumori maligne, insuficiență renală cronică, inclusiv la dializă, cei transplantați ș.a.m.d. TOT TREBUIE să se vaccineze. Bolile asociate, chiar și într-o formă severă sau avansată, reprezintă, din contră, UN MOTIV ÎN PLUS PENTRU VACCINARE, deoarece aceste persoane sunt deosebit de vulnerabile în cazul COVID-19, mortalitatea maximă fiind anume în rândul lor.
10. Trebuie să se vaccineze femeile gravide sau femeile care alăptează?
DA. Evidența științifică acumulată demonstrează eficiența și siguranța vaccinurilor pentru mamă și făt. Protecția se răspândește și la făt / nou-născut, deoarece anticorpii formați la mamă trec și la copil.
11. Trebuie vaccinați și copiii?
Evidențele științifice arată că vaccinarea copiilor este sigură și că vaccinul protejează copiii de SARS-CoV-2 și de formele severe de boală. Vaccinurile acreditate de OMS/FDA pot fi utilizate la copii începând cu vârsta de 12 ani. Unele vaccinuri (de ex., Pfizer) pot fi administrate și la copiii de 5 ani. În prezent, se evaluează profilul de risc-beneficiu la copiii de 1,5 ani. Copiii trebuie să fie și ei protejați. Pe lângă asigurarea protecției copiilor prin vaccinare se asigură, indirect, o protecție suplimentară a părinților și, în special, a bunicilor. Decizia de a include copiii în programul de vaccinare este luată de autoritățile fiecărui stat în parte, în funcție parametrii de evoluție ai procesului epidemic.
12. De ce apar știri false despre vaccinare?
Știrile false apar din cauză că o parte din populație, în lipsa unui nivel suficient de cunoștințe în domeniu sau de înțelegere / interpretare eronată a unor fapte, date, rezultate auzite sau citite, emit concluzii incorecte, pe care le răspândesc în mediul public. Nu trebuie de neglijat nici știrile false, manipulatorii sau rupte din context, care sunt răspândite cu rea voință de ferme de troli, pseudo experți, persoane frustrate și, de ce nu, de cei cu „misiune specială” pentru a compromite efortul de gestiune eficientă a pandemiei și de revenire mai rapidă la normal. Aceste știri, de obicei, sunt foarte bine elaborate, cu priză la public, par foarte argumentate și convingătoare. În contextul zilei de azi, nu toți ar fi fericiți să ne vadă o țară de succes.
13. Vaccinurile provoacă autism?
NU. Este unul dintre cele mai vestite știri false din medicină, dar care nu are nimic comun cu realitatea. Din păcate, această știre falsă stă la baza convingerilor eronate ai multor antivaxeri.
14. Vaccinurile conduc la sterilitate?
NU. Milioane de femei de vârstă fertilă au devenit însărcinate și au născut copii sănătoși. Se întâmplă ca femeile de vârstă fertilă să sufere de sterilitate din alte motive, iar odată vaccinate, suspectează că de vină ar fi vaccinul. Sterilitatea din cauza vaccinului este unul dintre cele mai „tari” fake-uri gândite și elaborate, care se aplică și în cazul unor numeroase alte vaccinuri.
15. Dacă sunt vaccinat, trebuie să port mască?
DA. Scopul principal al vaccinului este: 1) evitarea decesului de COVID-19; 2) reducerea semnificativă a riscului de a nimeri în reanimare de forme severe de boală; 3) evitarea dependenței de oxigen în caz de îmbolnăvire, pentru a nu nimeri în spital. Formele ușoare de COVID-19, care nu necesită spitalizare, se pot produce și la persoanele vaccinate cu schemă completă. Din acest motiv, o protecție suplimentară (purtatul măștii în spații închise sau aglomerate, respectarea distanței fizice de cel puțin 1 metru, prelucratul corect al mâinilor cu soluții de dezinfectant bazate pe alcool, aerisirea frecventă, dar de scurtă durată a încăperilor) este regula zilei.
16. Este vreo diferență în eficacitatea vaccinurilor?
Toate vaccinurile autorizate de OMS, FDA, EMA, respectiv – de autoritățile Republicii Moldova au o eficiență similară. Puteți să vă vaccinați cu orice vaccin, aflat în imediata disponibilitate. Dacă, însă, aveți convingerea personală că un vaccin e mai eficient decât altul, nicio problemă – vaccinați-vă cu acela, important e să o faceți.
17. Când trebuie să mă vaccinez?
ACUM.
18. Dacă am făcut deja COVID-19, trebuie să mă vaccinez?
După 1 lună de la însănătoșirea de forme ușoare sau medii de COVID-19 sau după 3 luni după forme severe de boală (care au necesitat tratament în secția de reanimare). Nu este necesară verificarea titrului de anticorpi, pentru a găsi „motiv” de amânare a vaccinării.
19. Dacă am titru înalt de anticorpi după boală, trebuie să mă vaccinez?
DA. Anticorpii naturali nu sunt neapărat, protectivi, deoarece ei se pot forma împotriva moleculelor și structurilor virale, care nu sunt critice pentru virus. Un asemenea virus ne poate infecta cu ușurință, chiar fiind acoperit cu anticorpi naturali. Vaccinurile produc volume sporite de anticorpi anume contra structurilor și moleculelor care sunt vitale pentru virus. Din acest motiv, testarea titrului de anticorpi înainte de vaccinare nu are nici un sens.
20. Ce riscuri am dacă nu sunt vaccinat contra la SARS-CoV-2?
În caz de infectare: 1 la 5 de a nimeri la spital, 1:15 de a nimeri în reanimare, 1:20 de a deceda.
Referințe bibliografice:
1) https://www.cdc.gov/vaccines/covid-19/clinical-considerations/covid-19-vaccines-us.html
2) https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/facts.html
3) https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/index.html
4) https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/covid-19-vaccines/explainers
