• Partidul Acțiune și Solidaritate

  • Acțiuni & Important

    Natalia Gavrilița a prezentat în Parlament noul Guvern și programul de guvernare

    August 6,2021

    Premierul desemnat Natalia Gavrilița a ținut astăzi, 6 august, un discurs la tribuna Parlamentului, unde a prezentat programul de activitate al Guvernului și membrii Executivului.

    „Dragi cetățeni, stimați colegi din Parlament,

    În cele ce urmează voi prezenta programul de guvernare al viitorului guvern și echipa de profesioniști integri și bine-intenționați care îl vor pune în aplicare și vor transforma această țară în câțiva ani. Voi explica motivația care stă în spatele principalelor acțiuni din acest program, ca să fie clar pentru toată lumea spre ce tindem și ce dorim să realizăm în următorii patru ani.

    Acest program descrie cum va fi implementată platforma electorală a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale și a Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare, ambele câștigate cu un scor care înseamnă mandat clar acordat de cetățeni. De aceea acest program include ca priorități majore reforma justiției, curățarea instituțiilor statului de scheme și corupție, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă bine plătite, reducerea sărăciei și creșterea pensiilor și suportului social pe fonul crizei COVID-19, din care trebuie să ieșim pentru a reveni la o viață normală, fără restricții.

    Voi reveni la aceste priorități detaliat în continuarea acestei prezentări, dar acum aș dori să explic oamenilor de ce credem că anume aceste priorități trebuiesc abordate.

    Moldova e o țară mică și acțiunile Guvernului și ale statului, în general, au un impact foarte mare asupra vieții cetățenilor. Ajută sau nu guvernul afacerile afectate de pandemie? Răspunsul e vital pentru sute de mii de oameni. Face sau nu Guvernul ordine în domeniile afectate de înțelegeri de cartel și prețuri exagerate – cum ar fi cel petrolier sau farmaceutic? Răspunsul decide dacă sute de mii de familii vor fi mai sărace și mai vulnerabile în fața crizelor. Acționează instituțiile statului eficient în recuperarea banilor din Furtul Miliardului sau acoperă hoții și le asigură protecție? Răspunsul la această întrebare influențează direct stabilitatea financiară a țării și oportunități pierdute în domeniul investițiilor și creării locurilor de muncă.

    Timp de treizeci de ani clasa politică din Moldova a folosit instituțiile statului ca paravan pentru îmbogățire. Apogeul acestui tip de organizare statală în jurul corupției a fost atunci cînd sute de oameni – demnitari de stat, funcționari publici, oameni-cheie din justiție și sistemul bancar – au fost capabili să organizeze o adevărată conspirație, pentru a fura acest popor de sume colosale atât din banca de stat, cât și direct din rezervele naționale, prin ceea ce cunoaștem drept Furtul Miliardului.

    Noi pronunțăm atât de des furtul miliardului, încât aceste cuvinte aproape că și-au pierdut sensul, de aceea vreau să explic ce înseamnă un miliard de euro. Dacă o persoană extrem de muncitoare și economă, ar reuși să pună de-o parte, în fiecare zi, câte 100 de euro, inclusiv sâmbăta și duminica, acea persoană ar putea acumula un miliard de euro în 27 de mii 400 de ani de muncă. 27 de mii de ani.

    Dacă veți angaja un om să vă culeagă roada timp de o zi, și la sfârșitul zilei nu l-ați plăti, acel om va fi extrem de supărat. Este normal că poporul acestei țări este supărat pentru furtul a 27 de mii de ani de muncă fără odihnă. 

    Deși au trecut câțiva ani, pentru oamenii simpli cu care am vorbit în această campanie electorală această temă rămâne actuală. Ei vor să afle cine le-a furat banii, unde sunt aceste economii, de ce nimeni nu e pedepsit pentru un furt enorm, făcut în văzul unei țări întregi și cum pot fi recuperați acești bani. Votul din 2020 pentru Maia Sandu și din 2021 pentru Partidul Acțiune și Solidaritate este exprimarea unei dorințe populare pentru justiție. Este un indicator clar că oamenii nu mai pot fi amăgiți și că dimensiunea morală a politicii este esențială.

    Văd în fața mea în Parlament foarte mulți oameni noi. Oameni tineri, oameni veniți din alte domenii în politică, oameni care simt altfel rolul lor în acest parlament. La fel și componența Guvernului cu care am venit azi în sală, include mulți oameni care au fost departe de politică – profesioniști integri care au muncit în companii private, în centre de cercetare, în sectorul asociativ. Avem toate ingredientele pentru schimbarea clasei politice.

    Guvernul actual are o misiune extrem de importantă – să demonstreze oamenilor că Moldova poate fi guvernată de oameni cinstiți, oameni bine intenționați. Aceasta e misiunea cea mai importantă a acestui Guvern să arătăm că un guvern de oameni integri e bun pentru țară, că banii opriți din scheme și corupție pot ajuta oamenii acestei țări, iar Moldova poate reveni în echipa statelor civilizate, decente, unde în capul mesei este legea și nu pofta boierului.

    Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va împărți bani publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii, bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări.

    Mai mult, vom curăți instituțiile statului de oameni corupți, vom face tot posibilul ca justiția să se curețe de grupurile de interese care vând decizii și protejează hoții, vom face tot posibilul să recuperăm banii din miliard și din alte scheme care se ascund în alte țări sau chiar în Moldova. Vom ținti confiscarea averilor celor corupți și din acei bani vom repara școli, aziluri, case de cultură și drumuri. 

    Programul de guvernare „Moldova vremurilor bune” are drept scop crearea aici, la noi acasă, a unor asemenea condiții încât fiecare om să-și poată realiza propriile vise și propriul potențial, pentru ca familiile să trăiască împreună, cu părinții lângă copiii lor. „Moldova vremurilor bune” va ajuta societatea să se elibereze de frică, oamenii – să capete încredere în forțele proprii, economia – să se dezvolte fără obstacole, iar instituțiile de stat – să acționeze în numele și în interesul cetățenilor. „Moldova vremurilor bune” înseamnă transformarea profundă a statului după modelul european și apropierea de standardele democratice și nivelul de bunăstare a oamenilor de care se bucură țările europene. „Moldova vremurilor bune” va aduce țara noastră mai aproape de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană.

    Conștientizăm cât de mari sunt așteptările cetățenilor. Pandemia de COVID-19 și criza economică face sarcina noastră mai complexă, dar și mai urgentă. Vom acționa cu multă responsabilitate, vigilență și profesionalism pentru a răspunde provocărilor imediate pe plan epidemiologic și economic și vom veni cu un pachet de măsuri imediate pentru a susține categoriile vulnerabile.

    Republica Moldova se confruntă cu un șir de probleme structurale și provocări de dezvoltare care afectează bunăstarea oamenilor și a întregii țări:

    În primul rând, ne confruntăm cu Emigrarea și îmbătrânirea populației, depopularea comunităților. Republica Moldova se confruntă cu o descreștere și o îmbătrânire rapidă a populației. Sunt tot mai multe localități rurale mici, izolate, populație majoritar de persoane vârstnice și care trăiesc solitar. Populația cu reședință obișnuită a țării a scăzut de la 2 milioane 870 mii de oameni în ianuarie 2014 la 2 milioane 600 mii de oameni în ianuarie 2021, iar vârsta medie a crescut de la 37,4 ani la 39,6 ani în aceeași perioadă. Deși această dinamică este, într-o anumită măsură, determinată de tranziția spre rate mai mici de fertilitate, criza demografică este în cea mai mare parte cauzată de emigrarea populației, în special, a celei tinere. Din această cauză, țara se confruntă cu un deficit acut de capital uman, observat în toate mediile de reședință, toate regiunile și toate sectoarele economice, mai ales, în sectorul public. 

    Una din problemele care contribuie la emigrarea masivă a oamenilor este Sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socio-economică. În contextul unei creșteri economice modeste și de care se bucură doar o elită coruptă, țara se confruntă cu un nivel înalt de sărăcie, aceasta având consecințe negative asupra situației în familie, bunăstării copiilor, sănătății, climatului social și securității. Înainte de COVID-19, a patra parte din populația țării trăia sub limita pragului de sărăcie absolută, iar fiecare a zecea persoană nu avea resurse nici pentru necesarul de consum alimentar. Pandemia de COVID-19 a extins și mai mult sărăcia, amplificând inegalitățile în distribuția veniturilor. 

    Sărăcia este explicată și de lipsa unor locuri de muncă atractive. Rata de ocupare era mică chiar și înainte de COVID-19: doar 53% pentru bărbați și 42% pentru femei în mediul urban, iar în rural și mai puțin, 39% pentru bărbați și 33% pentru femei. Principalele cauze care împiedică firmele să creeze mai multe locuri de muncă mai bine plătite sunt reglementările improprii, ineficiența și excesele din partea organelor de control, accesul limitat la piețe de desfacere și capital, competențele manageriale și tehnologice limitate. 

    O altă problemă este Infrastructura subdezvoltată. Economia și societatea moldovenească se sufocă din cauza infrastructurii necalitative sau inaccesibile. Circa 30% din drumurile naționale se află într-o stare mediocră, iar 35% – în stare rea sau foarte rea. Starea drumurilor locale este și mai gravă. Problema gazificării nu este rezolvată nici în orașe, unde 15% din gospodării nu sunt racordate la rețea, nici în sate, unde mai bine de 60% din gospodării sunt private de acest serviciu. Aproape 50% din gospodăriile casnice rurale nu au acces la surse sigure de apă. Pentru 90% din acestea sobele tradiționale sunt principalele surse de încălzire pe timp de iarnă – un simptom al sărăciei energetice acute. Doar 3% din gospodăriile rurale au acces la canalizare publică, circa 57% dețin sisteme proprii a căror siguranță nu este certă, în timp ce restul nu au niciun fel de sisteme de canalizare. Jumătate din școlile și grădinițele de la țară nu au sisteme sanitare sigure, aceasta fiind un handicap major de civilizație care trebuie urgent depășit. 

    Avem Un sistem educațional adaptat insuficient la necesitățile societății. Educația este nu doar un bun și un scop în sine, dar, pe termen lung, cel mai important factor pentru dezvoltarea durabilă a țării. Problemele majore ale educației naționale includ racordarea cantitativă și calitativă insuficientă între oferta educațională și cererea pe piața muncii, deficitul acut de cadre didactice și manageriale calificate și motivate, centrarea prea puternică pe educația formală și ignorarea surselor de educație informală și non-formală, promovarea insuficientă a educației interculturale și a egalității, a deprinderilor antreprenoriale, abilităților civice și gândirii critice și deprinderilor de viață ale copiilor, progresul prea lent în preluarea și adaptarea noilor tehnologii educaționale, calitatea slabă a educației pe tot parcursul vieții. 

    Și Sănătatea precară a populației afectează capitalul uman. Pandemia COVID-19 a scos în evidență importanța critică a sănătății ca bază a capitalului uman. În ultimele trei decenii, Republica Moldova a obținut progrese în reducerea mortalității infantile, a crescut și speranța de viață la naștere. Instituțiile medicale, chiar dacă nu peste tot în țară, sunt mai bine dotate cu echipamente moderne. Instruirea inițială și continuă a cadrelor medicale este apreciată ca una de succes. În pofida acestora, sănătatea populației este precară, mai ales în mediul rural, și persistă decalaje substanțiale în raport cu țările europene. Sistemul de protecție a sănătății se confruntă cu un exod al cadrelor medicale. În perioada 2014-2020 speranța de viață la naștere mai degrabă a stagnat, la nivelul de 65-66 ani pentru bărbați și 74-75 ani pentru femei, țara plasându-se cu circa 8-10 ani sub nivelul atins de țările europene. În pofida unor politici restrictive, fumatul și abuzul de băuturi alcoolice rămân pe larg răspândite. 

    Ne confruntăm și cu probleme mai noi, cum ar fi Vulnerabilitatea la schimbările climatice, care are impact negativ asupra celui mai sensibil sector – agricultura, care angajează circa 21% din populație. Ne confruntăm și cu consecințele Impactului uman asupra mediului care duce la o degradare constantă a mediului ambiant. În virtutea geografiei, capacităților mici și dotării insuficiente cu resurse, Republica Moldova este vulnerabilă la anumite amenințări și riscuri externe și interne. 

    Și în sfârșit, problemă cronică care a amplificat problemele și vulnerabilitățile structurale ale țării și a ruinat încrederea oamenilor în instituțiile statului este Calitatea scăzută a guvernării. Corupția, conflictele de interese, eșecurile majore în asigurarea supremației legii, în prevenirea și combaterea spălării banilor și în administrarea întreprinderilor de stat – acestea sunt cele mai semnificative eșecuri de guvernare care sunt reflectate în toate ratingurile internaționale relevante, dar și în sondajele de opinie publică naționale. 

    Pornind de la dezideratele și așteptările cetățenilor Republicii Moldova, dar și luând în considerație provocările majore de dezvoltare cu care se confruntă Republica Moldova ca stat, Guvernul și-a stabilit un șir de obiective care derivă din obiectivele naționale susținute de cetățeni în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Aceste obiective includ:

    – Asigurarea unui pachet legislativ care să permită asanarea eficientă a sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, precum și susținerea acestui proces;

    – Elaborarea unui mecanism juridic universal pentru evaluarea independentă a fiecărei instituții și întreprinderi de stat și definirea criteriilor de performanță relevante;

    – Simplificarea regulilor de activitate pentru IMM-uri, încurajarea intrării tinerilor și femeilor în afaceri, sprijinirea înființării, maturizării și internaționalizării afacerilor, susținerea IMM-urilor prin programe de finanțare și instruire antreprenorială;

    – Susținerea creșterii productivității muncii care să asigure creșterea salariului mediu până la 15 mii de lei, prin asigurarea unui sistem eficient de formare profesională inițială și continuă, relevant și racordat la cerințele pieței;

    – Dezvoltarea capacităților de asimilare a fondurilor pentru dezvoltare, inclusiv, selecția strategică a priorităților, evaluare, proiectare, achiziție și asigurare a calității;

    – Asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde lei pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, mobilitate, interconectare internațională și infrastructură comunitară; inclusiv, circa 2 miliarde lei pentru modernizarea și diversificarea economică a satelor;

    – Majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB, inclusiv în întreprinderi de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare; 

    – Majorarea pensiei minime până la nivelul de 2000 de lei în trimestrul patru al anului 2021 și asigurarea unei creșteri durabile a acesteia, precum și compensarea integrală a medicamentelor pentru titularii celor mai mici pensii;

    – Instituirea „Fondului de Argint” pentru finanțarea serviciilor de îngrijire a vârstnicilor nevoiași și solitari, inclusiv asistență la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii;

    – Susținerea familiilor inclusiv prin majorarea scutirii la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru fiecare copil la întreținere și a ajutorului pentru copiii din familii social vulnerabile și creșterea indemnizației pentru nașterea copilului;

    – Asigurarea unui sector eficient de extensiune și consultare agricolă pentru adaptarea eficientă a sectorului la schimbările climatice;

    – Elaborarea unei politici și a măsurilor coerente de accelerare a tranziției la economia circulară și economia verde;

    – Promovarea unei politici externe active și demne, orientate spre restabilirea și consolidarea relațiilor bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări, promovarea exporturilor, accesul la resurse investiționale și financiare. 

    – Întreprinderea pașilor necesari pentru integrarea în Uniunea Europeană.

    Pornind de la aceste obiective, noi venim cu o structură nouă a Guvernului. Pentru a evita speculațiile politice, vreau să explic cetățenilor argumentele care au stat la baza acestei decizii. 

    Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, făcută pe timpul lui Plahotniuc, a croit puterea statului astfel încât ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. În formula de guvernare în care deciziile țării se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din culioc, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și de hotărâre de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate sau aprobate fără întrebări și fără multă analiză. În așa tip de organizare mafiotă a statului, se putea ușor comasa totul într-un singur minister, menit doar să semneze deciziile lui Plahotniuc. Dar asta nicidecum nu înseamnă că aceste comasări aduceau economii finanțelor publice, pentru că dacă ne uităm în Agențiile și instituțiile publice create în cadrul reformei, vom găsi salarii exorbitante de sute de mii de euro, iar dacă ne vom uita la achiziții și scheme vom găsi sute de milioane de lei care merg mereu la aceleași firme.

    Actualul Guvern este unul care are alte sarcini. Sarcina acestui Guvern este să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor. În acest sens, ministerele au fost croite conform domeniilor-cheie din programul de guvernare. Avem nevoie de un ministru la Sănătate și de altul la Protecție Socială. E vorba de domenii enorme, diferite, care ambele necesită reforme profunde și competențe speciale. Avem nevoie de un ministru al economiei și de un ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Sunt domenii diferite și pe al doilea dorim să îl fortificăm ca să asigure absorbția fondurilor europene și din alte surse care urmează să vină în țară. Noi nu vrem șantiere care întârzie zece ani, noi vrem drumuri, gazoducte, apeducte, canalizare, linii de înaltă tensiune acum. Repede. La timp. Avem nevoie de un ministru al educației și alt ministru al culturii. La fel avem nevoie să separăm agricultura de mediu. Pentru noi cultura și mediul sunt priorități majore și ele vor necesita o atenție deosebită.

    Și ce e de asemenea important e că această separare a patru ministere enorme va avea loc fără a crește numărul de angajați bugetari pe sector – fiecare minister va trebui să asigure fie aducerea unei funcții de la o agenție subordonată, fie să rămână în sumă cu același număr de angajați ca și până acum. În ceea ce ține cheltuielile, e greu de spus la moment, dacă reorganizările vor duce la reducerea sau creșterea cheltuielilor. Cert este că intenția noastră este să creștem salariile angajaților statului în ritmul creșterii economice și că la unele ministere ar putea să crească aceste cheltuieli. Oricum ele vor fi doar un mic procent din banii furați prin achiziții publice trucate și scheme de corupție cu implicarea companiilor de stat, clădirilor și terenurilor publice.

    Acestea fiind spuse, vă prezint membrii Guvernului și portofoliile sau ministerele de care vor fi responsabili:

    Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

    Nicu Popescu este cercetător și expert în politică externă, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în cadrul Guvernului Maiei Sandu. Nicu Popescu este profesor universitar asociat la Institutul de Științe Politice (Sciences Po) din Paris și director al programului Europa lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), biroul de la Paris. Nicu Popescu are peste 60 de publicații științifice și cărți în domeniul politicii externe și de securitate. 

    Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale 

    Andrei Spînu este Secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului Republicii Moldova. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale cu un portofoliu de companii internaționale și cofondator al organizațiilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Din 2018 urmează un program de masterat în domeniul guvernării la Harvard University Extension School.

    Vlad Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare 

    Vlad Kulminski a fost Consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În perioada 2020 – 2021, a deținut funcția de Consilier pentru Reglementarea Conflictelor în cadrul Biroului anti-criza al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). A elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune, în cadrul diferitor organizații internaționale, inclusiv Dialog Umanitar din Elveția, PNUD, DFID, Banca Mondială. În perioada 2016 – 2019 a fost Directorul Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). 

    Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare 

    Iurie Țurcanu este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent este Coordonator Digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director. Iurie Țurcanu este unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale precum MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei. A oferit consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din Ucraina, Macedonia, Uzbekistan, Zambia, Mozambic, Polonia, România, Bulgaria, . 

    Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției 

    Sergiu Litvinenco este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 și 2021 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, iar ulterior – membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice. Până a accede în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, PNUD, UNICEF. 

    Ala Nemerenco, ministrul Sănătății

    Ala Nemerenco, medic de profesie, este în prezent consilieră a Președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății. În 2019, a fost ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în guvernul condus de Maia Sandu. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România. Ala Nemerenco a activat în calitate de conferențiar universitar al Școlii de Management și Sănătate Publică a USMF „Nicolae Testemițanu”, este doctor în medicină, are peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în țară și peste hotare, este autoare și coautoare a 11 manuale, îndrumări metodice, ghiduri și protocoale. 

    Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării

    Anatolie Nosatîi este militar decorat, cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și are un masterat în strategii de securitate națională de la Universitatea Națională de Apărare din SUA. Este decorat cu Ordinul „Credință Patriei” și „Meritul Militar”,  Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia „Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.

    Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne

    Ana Revenco este consiliera Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și Secretar al Consiliului Suprem de Securitate. A activat în calitate de director executiv a Centrului Internațional „La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. 

    Anatolie Topală, ministrul Educației și Cercetării

    Anatolie Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. A fost șef al Departamentului de studii al Universității de Stat din Moldova și prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a USM. Anatolie Topală este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice. 

    Sergiu Gaibu, ministru al Economiei 

    Sergiu Gaibu este Director de Program de Politici Economice în cadrul Expert-Grup, responsabil de elaborarea de studii și politici economice și asistență tehnică pentru Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Guvern. În perioada 2009 – 2014 a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008 – 2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul. Sergiu Gaibu are o experiență de peste 20 de ani în domeniul economic, este licențiat în Relații Economice Internaționale, la Academia de Studii Economice din Moldova. 

    Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor 

    Dumitru Budianschi este matematician, economist și expert în finanțe publice, deputat al fracțiunii PAS în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 2011 – 2021 a deținut funcția de Director de Program „Sector Public: Economie, Finanțe, Management” la Centrul Analitic Expert-Grup. În perioada 2013 – 2019 a activat în calitate de expert și consultant financiar pentru mai multe proiecte și instituții internaționale inclusiv PNUD, BDO Audit, ICON-INSTITUT Engineering, GFA Consulting Group. 

    Iuliana Cantaragiu, ministrul Mediului 

    Iuliana Cantaragiu este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Iuliana Cantaragiu este expertă în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ. A deținut funcția de Director adjunct la Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”, iar în 2020 a activat în calitate de specialist de mediu la Agenția de Servicii Publice, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială „Înregistrarea Funciară, Evaluarea și Impozitarea Locală”. 

    Sergiu Prodan, ministrul Culturii

    Sergiu Prodan este regizor, scenarist și producător, director al casei de producție Atelierul Sergiu Prodan, 2013-2017 a fost Președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova, unul din autorii legii cinematografiei. În perioada 2009-2013 a fost profesor de regie și film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În 2004 a fost Director General al Companiei Publice Teleradio-Moldova. Sergiu Prodan a obținut premii internaționale pentru filmele „Patul lui Procust”, „Copii măcelarului”, „Cea mai bună dintre lumi, sau o simplă zi de toamnă” și „Paula”. Sergiu Prodan a absolvit Institutul de Cinematografie din Moscova (VGIK) și Institutul Teatral Boris Shchukin. 

    Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale 

    Marcel Spatari este din 2010 expert și director general al Syndex România, membră a grupului francez Syndex, una dintre cele mai mari companii de consultanță în domeniul protecției salariaților. A oferit consultanță pe subiecte social-economice, dreptul muncii și relații industriale pentru companii și reprezentanți ai salariaților din Republica Moldova, România și Uniunea Europeană. Marcel Spatari este autor de articole și studii ce țin de situația salariaților, dialogul social, piața muncii, salariul minim, costul vieții decente și impactul COVID-19 asupra salariaților și al pieței muncii. A consiliat partenerii de dialog social pe subiectul reformei sistemului de pensii din România. În 2003 a absolvit studiile de licență la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, are studii de masterat în Studii Europene la Colegiul Europei și în Administrarea Afacerilor la IFAG și Universitatea din Nantes.

    Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare

    Viorel Gherciu este expert în agricultură, din 2018 director al VEREIN Donau Soja în Moldova, responsabil de proiecte de dezvoltarea culturilor de soia în Moldova. În perioada 2017-2018 a fost coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul Băncii Europene de Investiții în Ucraina. Din 2003 este președintele ProRuralInvest, iar în perioada 2015 – 2017 a fost delegatul organizației ca expert în domeniul agricol în proiectul Băncii Europene pentru Investiții „Businessul Agricol și Dezvoltare Rurală”. Viorel Gherciu pe parcursul activității profesionale a contribuit la dezvoltarea fondului de garantare a creditelor în agricultură, a participat la dezvoltarea a 11 asociații de utilizatori de apă pentru irigații și a fost unul din autorii Strategiei de Dezvoltare Rurală al Republicii Moldova. 

    Guvernul preia mandatul într-un context complicat. Pe plan extern, se atestă propagarea unui val pandemic cauzat de noile tulpini COVID-19, redefinirea relațiilor economice și creșterea semnificativă a prețurilor la combustibil și materii prime. Pe plan intern, recuperarea economică și pregătirea de un nou val pandemic a fost afectată de guvernare proastă, volatilitate politică și funcționarea deficientă a instituțiilor publice. În consecință, în primele luni de mandat, Guvernul va prioritiza 4 direcții de activitate:

    Gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19:

    – Crearea unui consiliu de experți medici care să furnizeze Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică în comun cu instituțiile specializate ale statului analize și prognoze ale situației pandemice în Republica Moldova și în lume, astfel ca deciziile CNESP să fie eficiente, rezonabile și echitabile, bazate și pe o analiză amplă a impactului economic și social;

    – Crearea în cadrul Centrului de dirijare în situații excepționale a unei celule de comunicare strategică responsabilă pentru implementarea unor campanii de comunicare orientate pe schimbarea de atitudine și comportament a audienței-ținte vulnerabile;

    – Monitorizarea spațiului informațional în vederea combaterii dezinformării și/sau informării manipulatorii cu privire la situația pandemică și la acțiunile de prevenire a răspândirii infecției COVID-19;

    – Ajustarea continuă și permanentă a tuturor protocoalelor de tratament și standardele de proceduri în cazul infecției cu COVID-19;

    – Asigurarea accesului nelimitat, imediat și gratuit tuturor persoanelor cu simptome clinice sau contacților din focare la teste PCR sau rapide antigenice pentru detecția Coronavirusului de tip nou prin creșterea capacității de testare a laboratoarelor publice și private, inclusiv la domiciliu prin centre mobile de testare și creșterea numărului locurilor de colectare a analizelor;

    – Testarea obligatorie și regulată a personalului medical și asigurarea intervențiilor timpurii pentru susținerea personalului infectat; crearea condițiilor de recuperare pentru prevenirea epuizării („arderii”) profesionale;

    – Organizarea accesului rapid și 100% gratuit la tratament pentru pacienții cu forme ușoare și ușor moderate de COVID-19 în condiții de domiciliu, inclusiv prin elaborarea și punerea în aplicare a unui mecanism de livrare a medicamentelor compensate la domiciliu, pentru bolnavii solitari sau lipsiți de îngrijiri de distanță a familiei;

    – Organizarea la necesitate a platformelor/punctelor de diagnosticare (pentru tomografie, radiografie, analize clinice) pentru pacienții care se află în tratament și supraveghere la domiciliu pentru evaluarea corectă în dinamică a cazurilor de COVID-19 și ajustării tratamentului;

    – Realizarea supravegherii stricte zilnice a focarelor COVID-19;

    – Ajustarea procedurilor de conduită a supravegherii persoanelor infectate de către medicii de familie și crearea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat în aceste măsuri în funcție de numărul persoanelor infectate supravegheate;

    – Creșterea accesului la servicii medicale, în special al populației rurale, inclusiv prin detașări uniforme ale personalului medical din instituție în instituție;

    – Asigurare neîntreruptă a sistemului medical cu tot spectrul de medicamente necesare în tratamentul COVID-19 și echipamente necesare, inclusiv prin utilizarea corectă și eficientă a asistenței oferite de Uniunea Europeană și Banca Mondială;

    – Elaborarea unui mecanism electronic de evidență a tuturor infectaților, persoanelor în carantină și persoanelor vaccinate cu acces tuturor actorilor din sistem pentru o monitorizare mai bună a situației pandemice;

    – Asigurarea accesului permanent a populației la vaccinuri sigure și de calitate anti-COVID-19 pentru atingerea imunității colective necesare și stopării răspândirii infecției;

    – Accelerarea campaniei de vaccinare și crearea unui Call Centru național pentru oferirea accesului la informație pe perioada campaniei de vaccinare;

    – Îmbunătățirea comunicării instituțiilor medicale spitalicești cu familiile pacienților spitalizați, în special în stare critică prin crearea unor puncte de informare accesibile 24/24

    – Considerarea consecințelor comportamentale și economice în aplicarea oricăror restricții de sănătate publică, cu consultarea extinsă a părților interesate și asigurarea predictibilității aplicării acestora.

    – Stabilirea unui cadru de susținere a mediului de afaceri în situații excepționale prin subvenționarea șomajului tehnic sau a șomajului parțial.

    Demararea reformei justiției și pachetul anticorupție:

    – Eliberarea din funcție a persoanelor din conducerea ministerelor, altor autorități administrative centrale, Cancelariei de Stat, precum și a structurilor organizaționale și a instituțiilor din sfera de competență a acestora, inclusiv din serviciile desconcentrate, care s-au manifestat prin ineficiență în activitate, au comis sau admis ilegalități și promovat grupuri de interese și/sau au fost implicați, contrar legii, în acțiuni de favorizare a partidelor politice sau a concurenților electorali, și numirea, în locul acestora, a unor persoane integre și profesioniste. 

    – Demararea unei reformei profunde a justiției și a luptei veritabile împotriva marii corupții, prin eficientizarea activității procuraturii și a instanțelor judecătorești  în vederea stopării furturilor banilor și proprietății publice, precum și prin demararea investigațiilor față de persoanele care au comis ilegalități majore;

    – Modificarea legislației cu privire la declararea averilor de către funcționarii și demnitarii publici, pentru a exclude declararea averilor la prețuri reduse sau eludarea declarării unor bunuri;

    – Elaborarea și adoptarea legislației pentru înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile de corupție și care au legătură cu corupția, inclusiv în domeniul electoral, precum și împotriva abuzurilor pentru tergiversarea vădit nejustificată a examinării dosarelor de corupție;

    Introducerea unor mecanisme transparente și echitabile de alegere și numire a membrilor CSM și CSP.

    – Asigurarea accesului gratuit pentru presă la orice informație de interes public;

    – Modificarea componenței și regulamentului de activitate a Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru a asigura activitatea transparentă și eficientă a acestuia.

    Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile:

    – Creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și elaborarea unui concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu;

    – Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilități prin revizuirea și majorarea subvențiilor existente și completarea acestora cu o subvenție pentru transport;

    – Îmbunătățirea condițiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilități severe;

    – Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale și discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziții publice;

    – Asigurarea accesului pentru încă cel puțin 4000 de bătrâni singuratici la servicii de îngrijire la domiciliu;

    – Instituirea măsurilor ce vizează amânarea rambursării creditelor și a altor plăți aferente, contractate de persoane fizice de la organizații creditare nebancare, pentru persoanele aflate în dificultate.

    Restabilirea finanțării externe:

    – Inițierea rectificării bugetului de stat pentru 2021 în vederea identificării surselor pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în pachetul de suport și pentru a asigura echitatea distribuirii investițiilor capitale;

    – Realizarea condițiilor necesare pentru accesarea asistenței macro-financiare din partea Uniunii Europene;

    – Reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internațional în vederea încheierii unui nou memorandum de țară și securizării finanțării externe pe termen mediu;

    -Instituirea unui mecanism de monitorizare a executării proiectelor mari și a absorbției fondurilor externe, în special, a celor dedicate pentru combaterea pandemiei și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;

    – Mobilizarea instrumentelor de recreditare pentru a minimiza ratele dobânzilor la împrumuturile interne și externe.

    Pe termen mediu, programul stabilește un șir de obiective de dezvoltare, structurate pe mai multe domenii strategice, inclusiv economie, protecție socială, educație, infrastructură, anticorupție, justiție, cultură. 

    Dragi cetățeni,

    Stimați deputați,

    Acestea sunt doar o parte din acțiunile incluse în Planul de Guvernare „Moldova Vremurilor Bune”. Programul integral este public de marți, a fost transmis presei și poate fi descărcat de pe site-ul oficial al Partidului Acțiune și Solidaritate. Fiecare cetățean poate accesa acest program să citească pe fiecare domeniu acțiunile și obiectivele noului Guvern.

    În același timp, țin să informez experții și organizațiile specializate că după învestirea Guvernului vom lansa o serie de dezbateri publice și consultări a Planului de Acțiuni ale Guvernului, care vor detalia și vor concretiza anumite acțiuni din acest program.

    Complexitatea agendei pe care ne-o propunem implică măsuri legislative și instituționale ferme, pe alocuri, poate chiar excepționale. Suntem hotărâți să începem cu o curățare profundă a instituțiilor statului și cu numirea în funcții-cheie a unor profesioniști integri. Știm că acest demers nu va fi unul ușor și că va întâmpina rezistență din partea vechiului sistem. Suntem hotărâți să depășim greutățile și să valorificăm această oportunitate istorică când Parlamentul, Președintele și Guvernul sunt uniți în jurul unei viziuni de țară comune și sunt capabili și determinați să acționeze pentru materializarea acesteia în interesul cetățeanului.

    Vă mulțumesc pentru atenție”.

    Articole similare
    Acțiuni & Comunicate de presă
    Două proiecte PAS - transparență și responsabilizare pe piața serviciilor media
    Vezi mai mult
    Acțiuni
    Candidatul PAS la funcția de primar de Bălți, Boris Marcoci, s-a lansat în campanie electorală: „Bălți merită mai mult!”
    Vezi mai mult
    Acțiuni
    Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Consiliul Concurenței vor fi comasate într-o singură instituție
    Vezi mai mult
    Aderă la partidul cu cea mai mare încredere în rândul cetățenilor.