• Partidul Acțiune și Solidaritate

  • Uncategorized

    PROGRAM DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI "MOLDOVA VREMURILOR BUNE"

    August 3,2021

    I.            Introducere

    Prezentul program de guvernare vine într-un moment crucial pentru Republica Moldova. La cei 30 de ani de independență marcați în 2021, societatea moldovenească nutrește sentimente mixte. Pe de o parte, constatăm o profundă dezamăgire față de felul în care a fost guvernat statul, față de comportamentul elitelor. Unii oameni nu mai au încredere în perspectiva unui trai bun în Republica Moldova. Pe de altă parte, mobilizarea exemplară, atât în țară, cât și în diasporă, în cadrul alegerilor prezidențiale 2020 și al alegerilor parlamentare 2021, arată o înaltă responsabilitate civică din partea multor cetățeni și așteptările lor majore în legătură cu schimbările profunde și ireversibile care trebuie să se producă în țară. Oamenii s-au săturat să fie guvernați de politicieni corupți, incompetenți și indiferenți, iar rezultatele alegerilor confirmă acest lucru.

    Republica Moldova suferă de multiple slăbiciuni structurale aprofundate de calitatea slabă a guvernării de-a lungul anilor. Sărăcia și deznădejdea au cuprins pături largi ale societății. Instituții ale statului au fost aservite intereselor unor grupuri criminale. Întreprinderi de stat au ajuns în prag de faliment după ce ani la rând au fost furate de conduceri legate de grupări corupte. Încrederea în sistemul de justiție este la minime istorice. Confruntați cu nevoia de supraviețuire sau în căutarea unei vieți mai bune, mulți cetățeni au emigrat. Admirăm realizările pe care ei și copiii lor le obțin peste hotare în economie, muncă, sport, știință, artă, dar, în același timp, conștientizăm ce potențial enorm a pierdut țara.

    Programul de guvernare „Moldova vremurilor bune” are drept scop crearea aici, la noi acasă, a unor asemenea condiții încât fiecare om să-și poată realiza propriile vise și propriul potențial, pentru ca familiile să trăiască împreună, cu părinții lângă copiii lor. „Moldova vremurilor bune” va ajuta societatea să se elibereze de frică, oamenii – să capete încredere în forțele proprii, economia – să se dezvolte fără obstacole, iar instituțiile de stat – să acționeze în numele și în interesul cetățenilor.

    Conștientizăm cât de mari sunt așteptările cetățenilor. Pandemia de COVID-19 și criza economică face sarcina noastră mai complexă, dar și mai urgentă. Vom acționa cu multă responsabilitate, vigilență și profesionalism pentru a răspunde provocărilor imediate pe plan epidemiologic și economic și vom veni cu un pachet de măsuri imediate pentru a susține categoriile vulnerabile.

    În același timp, vom urmări cu perseverență obiectivele de dezvoltare pe termen mediu, cele legate de reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, asigurând condiții pentru creșterea productivității muncii, stimularea unor investiții locale și străine pentru creșterea și diversificarea capacităților naționale de producție, adaptarea societății la schimbările climatice globale, îmbunătățirea cardinală a politicilor și a guvernării, reabilitarea mediului ambiant, asigurarea securității statului și cetățenilor etc.

    Complexitatea agendei pe care ne-o propunem implică măsuri legislative și instituționale ferme, pe alocuri, poate chiar excepționale. Suntem hotărâți să începem cu o curățare profundă a instituțiilor statului și cu numirea în funcții-cheie a unor profesioniști integri. Știm că acest demers nu va fi unul ușor și că va întâmpina rezistență din partea vechiului sistem. Suntem hotărâți să depășim greutățile și să valorificăm această oportunitate istorică când Parlamentul, Președintele și Guvernul sunt uniți în jurul unei viziuni de țară comune și sunt capabili și determinați să acționeze pentru materializarea acesteia în interesul cetățeanului.

    II.         Principalele provocări de dezvoltare a Republicii Moldova

    Republica Moldova se confruntă cu un șir de probleme structurale și provocări de dezvoltare care afectează bunăstarea oamenilor și a întregii țări:

    Calitatea scăzută a guvernării. Aceasta este o problemă cronică care a amplificat problemele și vulnerabilitățile structurale ale țării și a ruinat încrederea oamenilor în instituțiile statului. Corupția, conflictele de interese, eșecurile majore în asigurarea supremației legii, în prevenirea și combaterea spălării banilor și în administrarea întreprinderilor de stat – acestea sunt cele mai semnificative eșecuri de guvernare care sunt reflectate în toate ratingurile internaționale relevante, dar și în sondajele de opinie publică naționale. Corupția politică a făcut posibilă o multitudine de scheme de delapidare a avuției naționale și de îmbogățire ilicită, toate pe fundalul unei incapacități sau dezinteres de reacție din partea organelor de protecție a legii. Multe politici au fost elaborate în interesul unor grupuri de interese, cu ignorarea sau contrar interesului național. În mod uzual, ciclul de politici în Moldova s-a limitat la etapa de scriere a unor documente de politici, cu eșecuri mari la implementare și fără nici o evaluare de impact. Calitatea scăzută a guvernării este cauza fundamentală a răspunsului evaziv al statului la pandemia de COVID-19 și a managementului inadecvat al crizei de sănătate publică și a consecințelor economice ale acesteia.

    Sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socioeconomică. În contextul unei creșteri economice modeste și neincluzive, țara se confruntă cu un nivel înalt de sărăcie, aceasta având consecințe negative asupra situației în familie, bunăstării copiilor, sănătății, climatului social și securității. Înainte de COVID-19, o pătrime din populația țării trăia sub limita pragului de sărăcie absolută, iar fiecare a zecea persoană nu avea resurse nici pentru necesarul de consum alimentar. Datele disponibile atestă că pandemia de COVID-19 a extins și mai mult sărăcia, amplificând inegalitățile în distribuția veniturilor. În același timp, profunzimea sărăciei este relativ mică, circa 3,7% în 2019 și estimativ 5% după COVID-19. Aceasta oferă încrederea că, în condițiile unor prestații sociale mai bine țintite și mai juste, precum și a unei cuprinderi mai largi a grupurilor vulnerabile în creșterea economică, sărăcia poate fi redusă substanțial și durabil.

    Numărul mic al locurilor de muncă bine plătite. Sărăcia este explicată și de lipsa unor locuri de muncă atractive. Rata de ocupare era mică chiar și înainte de COVID-19: doar 53% pentru bărbați și 42% pentru femei în mediul urban, iar în rural și mai puțin, 39% pentru bărbați și 33% pentru femei. Principalele cauze care împiedică firmele să creeze mai multe locuri de muncă mai bine plătite sunt reglementările improprii, ineficiența și excesele din partea organelor de control, accesul limitat la piețe de desfacere și capital, competențele manageriale și tehnologice limitate. Neîncrederea în capacitatea statului de a gestiona fondurile publice și comunicarea ineficientă între autorități și mediul de afaceri a redus conformarea fiscală și a perpetuat fenomenul remunerării muncii „la negru”. Fragilitatea IMM-urilor moldovenești este demonstrată de faptul că doar 47% din firme supraviețuiesc la 1 an de la înființare și doar 40% – la 2 ani. Fenomenul global de automatizare și robotizare a proceselor de producție face tot mai irelevant „avantajul” salariilor mici pentru atragerea investițiilor și depreciază munca necalificată. Și în sectorul public, salariile mici descurajează intrarea și reținerea personalului calificat. În același timp, istoriile de succes ale unor firme cu capital local și străin, care au păstrat locurile de muncă chiar și în pandemia de COVID-19, atestă prezența unui potențial antreprenorial care abia urmează să fie valorificat.

    Infrastructura subdezvoltată. Economia și societatea moldovenească se sufocă din cauza infrastructurii necalitative sau inaccesibile. Accesul la infrastructura digitală a progresat, dar încă este departe de a fi universal – doar 77% din gospodăriile urbane și 56% din cele rurale dispun de acces la Internet. Impactul nefast al accesului limitat s-a observat mai ales în perioada carantinei instituite în timpul pandemiei de COVID-19, când instituțiile școlare au trecut în regim de funcționare online. Circa 30% din drumurile naționale se află într-o stare mediocră, iar 35% – în stare rea sau foarte rea. Starea drumurilor locale este și mai gravă. Problema gazificării nu este rezolvată nici în orașe, unde 15% din gospodării nu sunt racordate la rețea, nici în sate, unde mai bine de 60% din gospodării sunt private de acest serviciu. Aproape 50% din gospodăriile casnice rurale nu au acces la surse sigure de apă. Pentru 90% din acestea sobele tradiționale sunt principalele surse de încălzire pe timp de iarnă – un simptom al sărăciei energetice acute. Doar 3% din gospodăriile rurale au acces la canalizare publică, circa 57% dețin sisteme proprii a căror siguranță nu este certă, în timp ce restul nu au niciun fel de sisteme de canalizare. Jumătate din școlile și grădinițele de la țară nu au sisteme sanitare sigure, aceasta fiind un handicap major de civilizație care trebuie urgent depășit.

    Vulnerabilitatea la schimbările climatice. Expunerea directă a țării la schimbările climei este relevată de faptul că cel mai sensibil sector – agricultura – are o pondere mare în PIB (circa 11%), în ocuparea populației (21%, fără a ține cont de populația ocupată în activități de subzistență) și în exporturi (24%). Expunerea este amplificată de rolul agriculturii în aprovizionarea cu materii prime a industriei alimentare naționale. Vulnerabilitatea agriculturii este determinată de tehnologiile depășite, insuficiența, inaccesibilitatea sau calitatea redusă a apei pentru irigare, gradul înalt de eroziune a solurilor, inadaptarea culturilor agricole și a raselor de animale la condițiile climatice mai aspre și insuficiența măsurilor, lucrărilor și soluțiilor tehnologice protective. Problema este amplificată de capacitatea scăzută de recuperare, mai ales a gospodăriilor agricole de subzistență. Impactul negativ al schimbărilor climatice se materializează și în alte sectoare economice – silvicultura, sectorul apei, transporturi, sănătate – precum și în sistemele ecologice esențiale. Infrastructura, serviciile și sistemele publice, sectorul imobiliar nu sunt suficient de adaptate schimbărilor climatice. Sectorul energetic, care este cel mai mare contribuabil la schimbările climatice, cu o pondere de peste 60% de emisii cu efect de seră, necesită a fi urgent modernizat pentru a diminua emisiile cu efect de seră ce contribuie la schimbările climatice.

    Impactul uman asupra mediului. Inacțiunile din ultimele trei decenii au condus la o degradare constantă a mediului ambiant. Ne confruntăm cu o poluare excesivă a resurselor de apă, ceea ce limitează utilizarea acestora în scopuri de potabilizare, irigare, piscicultură și de agrement. Principalele surse de poluare sunt apele uzate neepurate, deșeurile, substanțele chimice gestionate inadecvat, inclusiv produsele fitosanitare folosite în agricultură. Gestionarea irațională a fondului forestier ne face mai vulnerabili la procesele schimbărilor climatice și la fenomenele meteorologice extreme. Practicile agricole intensive duc și la degradarea continuă a solurilor. Se atestă un supraconsum și în cazul resurselor forestiere, și al celor minerale, și al celor piscicole și cinegetice, inclusiv din cauza neaplicării ferme a sancțiunilor prevăzute de cadrul legislativ, a corupției și atribuirii netransparente a drepturilor de utilizare. În ansamblu, capacitatea de regenerare a resurselor naturale ale Republicii Moldova rămâne în urma ritmului de exploatare și poluare generat de activitatea umană. Aceasta are și un impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Țara încă este departe de a deveni o economie circulară sau o economie verde, iar în societate încă nu a prins rădăcini cultura aprecierii și păstrării mediului ambiant.

    Un sistem educațional adaptat insuficient la necesitățile societății. Educația este nu doar un bun și un scop în sine, dar, pe termen lung, cel mai important factor pentru dezvoltarea durabilă a țării. În virtutea unor decalaje mari de timp între alocarea resurselor și obținerea rezultatelor, sectorul educațional necesită intervenții și suport cât mai timpurii pentru a face față provocărilor. Problemele majore ale educației naționale includ racordarea cantitativă și calitativă insuficientă între oferta educațională și cererea pe piața muncii, deficitul acut de cadre didactice și manageriale calificate și motivate, centrarea prea puternică pe educația formală și ignorarea surselor de educație informală și non-formală, promovarea insuficientă a educației interculturale și a egalității, a deprinderilor antreprenoriale, abilităților civice și gândirii critice și deprinderilor de viață ale copiilor, progresul prea lent în preluarea și adaptarea noilor tehnologii educaționale, calitatea slabă a educației pe tot parcursul vieții. Centrate pe procesul didactic, multe instituții superioare de învățământ nu și-au dezvoltat alte funcții esențiale, inclusiv de cercetare, ajungând să se confrunte cu dileme existențiale din cauza scăderii numărului de studenți. Există însă și o serie de instituții care au dezvoltat impresionante parteneriate internaționale didactice, de cercetare și de mobilitate academică, precum și instituții de formare profesională care lucrează în strânsă corelare cu angajatorii privați și care dau motive de optimism privind multiplicarea acestor practici.

    Sănătatea precară a populației. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență importanța critică a sănătății ca bază a capitalului uman. În ultimele trei decenii, Republica Moldova a obținut progrese în reducerea mortalității infantile, a crescut și speranța de viață la naștere. Instituțiile medicale, chiar dacă nu peste tot în țară, sunt mai bine dotate cu echipamente moderne. Instruirea inițială și continuă a cadrelor medicale este apreciată ca una de succes. În pofida acestora, sănătatea populației este precară, mai ales în mediul rural, și persistă decalaje substanțiale în raport cu țările europene. Sistemul de protecție a sănătății se confruntă cu un exod al cadrelor medicale. În perioada 2014-2020 speranța de viață la naștere mai degrabă a stagnat, la nivelul de 65-66 ani pentru bărbați și 74-75 ani pentru femei, țara plasându-se cu circa 8-10 ani sub nivelul atins de țările europene. Tuberculoza și HIV/SIDA demonstrează o incidență atipic de înaltă pentru nivelul de venituri ale țării. În pofida unor politici restrictive, fumatul și abuzul de băuturi alcoolice rămân pe larg răspândite. Acestea, alături de stilul de viață sedentar, stresul continuu și alimentația dezechilibrată sunt principalii factori care fac ca maladiile netransmisibile să fie cauza a circa 85-90% din anii totali de viață de incapacitate. Acest factor implică un accent sporit pe măsuri de profilaxie și de stimulare a vieții sănătoase. În același timp, sunt necesare măsuri pentru echiparea mai egală a instituțiilor de sănătate din întreaga țară, precum și identificarea unor stimulente financiare și nefinanciare pentru stoparea exodului personalului medical.

    Rata alarmantă a accidentelor și a infracționalității. Republica Moldova a reușit pe parcursul ultimului deceniu să mențină incidența crimelor grave și deosebit de grave la un nivel comparabil sau chiar mai mic decât cel al vecinilor de hotar. În schimb o serie de infracțiuni și de încălcări ale normelor de drept, care afectează direct și nemijlocit percepția sentimentului de siguranță și justiție, cum ar fi încălcările normelor în trafic, soldate cu accidente și victime, violența în familie și violența sexuală, escrocheriile și furturile au înregistrat o dinamică ce a erodat gradul de încredere în capacitatea de intervenție a forțelor de ordine, reacția la aceste incidente considerată formală și insuficientă. Aceste fenomene au un grad de prioritate comparativ jos în activitatea organelor de drept, din lipsa de instrumente legale și instituționale bine definite, fapt care conduce la perpetuarea culturii violenței în societate și alimentează sentimentul de ”slăbiciune” a organelor de drept. În comparație cu majoritatea țărilor central-europene, riscul accidentelor rutiere, înecurilor și incendiilor, în special cu implicarea copiilor și minorilor este ridicat, iar eforturile organelor de drept și protecție pentru redresarea situației și prevenirea acestor tipuri de incidente nu au fost destul de conjugate și structurate. S-au multiplicat și diversificat și infracțiunile împotriva omului sau proprietății comise cu utilizarea tehnologiilor informaționale. Acestea conduc la aprofundarea sărăciei și inechității sociale. Intensificarea criminalității transfrontaliere, cauzată de slăbirea cooperării, porozitatea pe anumite segmente de frontieră și interesele de grup constituie factori de risc ce necesită intervenție promptă și intensificarea cooperării internaționale.

    Vulnerabilitatea la amenințările și riscurile de securitate a statului. În virtutea geografiei, capacităților mici și dotării insuficiente cu resurse, Republica Moldova este vulnerabilă la anumite amenințări și riscuri externe și interne. Tergiversarea soluționării conflictului transnistrean, produce efecte asupra securității țării pe multiple planuri: militar, economic, politic, ecologic, umanitar. Dependența asimetrică a țării de furnizorii externi de resurse energetice reprezintă o altă sursă de riscuri în adresa stabilității aprovizionării și predictibilității prețurilor. Deși sunt pe rol câteva proiecte de interconectare cu sistemul energetic european, acestea avansează prea lent. Într-un context de securitate regională complexă și imprevizibilă, Republica Moldova se confruntă și cu noi riscuri, de tip hibrid, în adresa securității sale, la care încă urmează a fi dezvoltate răspunsuri pe potrivă. Unii factori reprezintă provocări cu un potențial latent, cum ar fi nivelul înalt de corupție, sărăcia, migrația declinul demografic, lipsa coeziunii sociale și starea de criză în economia națională. Ținând cont de obiectivul de extindere a gradului de digitalizare a economiei, a serviciilor și instituțiilor publice, de introducere a opțiunilor de vot electronic, devin imperative și măsurile de contracarare a riscurilor și amenințărilor de tip cibernetic.

    Emigrarea și îmbătrânirea populației, depopularea comunităților. Republica Moldova se confruntă cu o descreștere și o îmbătrânire rapidă a populației. Sunt tot mai multe localități rurale mici, izolate, populate majoritar de persoane vârstnice și care trăiesc solitar. Populația cu reședință obișnuită a țării a scăzut de la 2,87 milioane oameni în ianuarie 2014 la 2,60 milioane în ianuarie 2021, iar vârsta medie a crescut de la 37,4 ani la 39,6 ani în aceeași perioadă. Deși această dinamică este, într-o anumită măsură, determinată de tranziția spre rate mai mici de fertilitate, criza demografică este în cea mai mare parte cauzată de emigrarea populației, în special, a celei tinere. Din această cauză, țara se confruntă cu un deficit acut de capital uman, observat în toate mediile de reședință, toate regiunile și toate sectoarele economice, mai ales, în sectorul public. Populația emigrată pe termen lung a crescut, estimativ, de la 710 mii persoane în 2014 la 880 mii în 2020, acesta fiind poate cel mai concludent indicator care totalizează impactul politicilor de dezvoltare asupra bunăstării oamenilor.

    III.     Obiective de dezvoltare

    Atât în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, cât și în alegerile parlamentare din iulie 2021, cetățenii au susținut o viziune de țară care presupune transpunerea modelului european de dezvoltare și creșterea standardelor de viață în Republica Moldova. Programul majorității politice în Parlamentul de legislatura a XI-a este axat pe asigurarea unei justiții drepte și pedepsirea actelor de corupție, consolidarea instituțiilor statului pentru a răspunde interesului public și aplicarea principiilor de bună guvernare, investirea în capitalul uman și creșterea productivității economice pentru crearea locurilor de muncă bine plătite, asigurarea echității sociale și a unui venit minim decent pentru vârstnici și categoriile vulnerabile, îmbunătățirea condițiilor de trai în localități și asigurarea unui context internațional stabil și favorabil dezvoltării țării.

    Pornind de la dezideratele și așteptările cetățenilor Republicii Moldova, dar și luând în considerație provocările majore de dezvoltare cu care se confruntă Republica Moldova ca stat, Guvernul își stabilește următoarele obiective de dezvoltare:

    Pentru aceste obiective, Guvernul propune o serie de indicatori de impact și ținte de dezvoltare pentru orizontul anului 2025:

    IV.      Restructurarea Guvernului pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare

    Pe termen mediu, rolul central al guvernării actuale – al Președintelui, Parlamentului și Guvernului – este să transforme fundamental statul, astfel încât toate autoritățile și instituțiile statului să lucreze pentru oameni și pentru bunăstarea țării. Conducătorii și angajații statului trebuie să inspire încredere, pentru ca oamenii să aibă siguranță în ziua de mâine, iar agenții economici să investească și să creeze locuri de muncă.

    Pentru a răspunde adecvat provocărilor de dezvoltare și așteptărilor cetățenilor și pentru a atinge obiectivele de dezvoltare stabilite, Guvernul și instituțiile subordonate Guvernului trebuie să fie structurate într-un mod care să permită elaborarea și implementarea unor politici publice bine-chibzuite în toate sectoarele importante pentru dezvoltarea echilibrată a țării. Reforma administrației publice, realizată în perioada 2016-2018, a fost realizată defectuos și netransparent. Optimizarea numărului de ministere și autorități publice centrale nu a fost însoțită de alte elemente importante de bună guvernare, de consolidare a capacităților funcționarilor publici și responsabilizare a administrației publice. În consecință, această optimizare a dus la destabilizarea și slăbirea instituțiilor publice, cu efecte negative asupra vizibilității unor domenii importante cum ar fi mediul și cultura.

    În acest context, pentru a asigura o guvernare eficientă, democratică, transparentă și responsabilă, precum și pentru a realiza obiectivele de dezvoltare trasate, se propune o nouă structură a Guvernului. Structura nouă a fost stabilită conform câtorva criterii de bază:

    Guvernul va efectua restructurarea Guvernului în două etape:

    1. Separarea imediată a aparatelor centrale ale ministerelor fără a reorganiza subdiviziunile interne de profil și subordonarea autorităților/instituțiilor publice conform domeniilor de competență ale ministerelor, la această etapă nu se va face reorganizarea internă a aparatelor centrale ale ministerelor și modificarea statelor de personal.
    2. Efectuarea unei analize funcționale și reorganizarea ministerelor în mod optim pentru realizarea misiunii și obiectivelor de dezvoltare. Orice modificare a numărului de funcționari publici va fi efectuată în limita numărului total de angajați bugetari în ministere și instituții subordonate.

    În vederea atingerii priorităților imediate și a obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, este propusă următoarea structură a Guvernului:

    1. Prim-ministru
    2. Viceprim-ministru pentru digitalizare: coordonarea eforturilor de digitalizare ale autorităților pentru a îmbunătăți interacțiunea între cetățeni, antreprenori și stat prin intermediul unor instrumente digitale moderne, comode și sigure.
    3. Viceprim-ministru pentru reintegrare: derularea de acțiuni diplomatice active cu partenerii externi și de negocieri pașnice, politico-diplomatice pentru reintegrarea țării cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internațional recunoscute.
    4. Viceprim-ministru, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: elaborarea și promovarea politicilor în domeniul transportului, construcțiilor, securității și eficienței energetice, tehnologiei informației și comunicațiilor, dezvoltării locale și regionale, promovarea proiectelor de infrastructură naționale pentru creșterea calității vieții.
    5. Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: realizarea politicii externe a Republicii Moldova în concordanţă cu interesele naţionale, inclusiv monitorizarea şi coordonarea procesului de integrare europeană a ţării, participarea la promovarea intereselor economice ale țării, și prestarea serviciilor calitative cetățenilor stabiliți peste hotare.
    6. Ministerul Justiției: elaborarea și promovarea politicilor publice în domeniul justiției pentru a asigura un sistem judiciar independent și o justiție transparentă și echitabilă, respectarea și apărarea drepturilor omului, lupta eficientă cu corupția și edificarea statului de drept.
    7. Ministerul Finanțelor: realizarea managementului finanțelor publice și elaborarea politicilor privind bugetul și procesul bugetar, datoria sectorului public, activele și patrimoniul statului, taxele și impozitele, vama, evidența contabilă, audit, achizițiile publice, control financiar-public intern, sectorul financiar-bancar și nebancar, salarizarea în sectorul public, valori și activitatea de evaluare.
    8. Ministerul Economiei: asigurarea unei orientări strategice a economiei naționale, elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei și crearea unui mediu de reglementare stimulativ pentru antreprenoriatul privat.
    9. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: elaborarea, promovarea și implementarea politicilor publice în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, precum şi în domeniile conexe, inclusiv, cercetare ştiinţifică de specialitate, irigarea, conservarea şi managementul durabil al solurilor.
    10. Ministerul Educației și Cercetării: elaborarea și promovarea politicilor în domeniile educației, cercetării, tineretului și sportului pentru asigurarea unei educații incluzive, echitabile și de calitate, pregătirea cadrelor calificate pentru economia națională, dezvoltarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, sporirea calității cercetărilor științifice și a relevanței rezultatelor științifice pentru mediul de afaceri, dezvoltarea oportunităților pentru tineri, dezvoltarea sportului în masă și a sportului de performanță.
    11. Ministerul Culturii: elaborarea și promovarea politicilor în domeniul culturii; asigurarea și promovarea bunei funcționări a industriilor creative; restaurarea, conservarea și promovarea patrimoniului național; promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan național și internațional prin realizările culturii; susținerea oamenilor de creație.
    12. Ministerul Sănătății: îmbunătățirea sănătății populației prin elaborarea și monitorizarea politicilor,  strategiilor și programelor de acțiune în domeniul sănătății care să asigure un acces echitabil la servicii de sănătate de calitate, continue, durabile și cost-eficiente tuturor cetățenilor; susținând și promovând intervențiile de protecție, prevenție și promovare a sănătății și modului sănătos de viață.
    13. Ministerul Muncii și Protecției Sociale: definirea, coordonarea și implementarea strategiei și politicilor Guvernului în domeniul muncii, al relațiilor de muncă, al egalității de șanse între femei și bărbați, al familiei, al protecției sociale și al persoanelor vârstnice, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, asigurării coeziunii sociale și reducerii sărăciei prin asigurarea unui sistem social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii.
    14. Ministerul Mediului: asigurarea dreptului cetățenilor la un mediu sănătos, prin îmbunătățirea calității mediului și utilizarea rațională și responsabilă a resurselor naturale, având în vedere necesitățile generației actuale și celor viitoare, prin decuplarea utilizării resurselor naturale și impactului asupra mediului de creșterea economică și prin consolidarea și excluderea riscurilor de corupere în instituțiile de mediu.
    15. Ministerul Afacerilor Interne: prestarea serviciilor de calitate în domeniul ordinii publice şi securităţii pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, a proprietății publice şi private, asigurând o calitate mai bună a vieţii într-un mediu sigur şi transparent.
    16. Ministerul Apărării: elaborarea politicii de apărare, conducerea și coordonarea procesului de construcție și dezvoltare a Armatei Naționale, determinarea în timp util a riscurilor și amenințărilor cu caracter militar, precum și a necesităților privind pregătirea sistemului național de apărare pentru asigurarea securității militare a statului.

    V.         Priorități imediate

    Guvernul preia mandatul într-un context complicat. Pe plan extern, se atestă propagarea unui val pandemic cauzat de noile tulpini COVID-19, redefinirea relațiilor economice și creșterea semnificativă a prețurilor la combustibil și materii prime. Pe plan intern, recuperarea economică și pregătirea de un nou val pandemic a fost afectată de guvernare proastă, volatilitate politică și funcționarea deficientă a instituțiilor publice. În consecință, în primele luni de mandat, Guvernul va prioritiza 4 direcții de activitate:

    1. Gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19:
    2. Crearea unui consiliu de experți medici care să furnizeze Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică în comun cu instituțiile specializate ale statului analize și prognoze ale situației pandemice în Republica Moldova și în lume, astfel ca deciziile CNESP să fie eficiente, rezonabile și echitabile, bazate și pe o analiză amplă a impactului economic și social;
    3. Crearea în cadrul Centrului de dirijare în situații excepționale a unei celule de comunicare strategică responsabilă pentru implementarea unor campanii de comunicare orientate pe schimbarea de atitudine și comportament a audienței-ținte vulnerabile;
    4. Monitorizarea spațiului informațional în vederea combaterii dezinformării și/sau informării manipulatorii cu privire la situația pandemică și la acțiunile de prevenire a răspândirii infecției COVID-19;
    5. Ajustarea continuă și permanentă a tuturor protocoalelor de tratament și standardele de proceduri în cazul infecției cu COVID-19;
    6. Asigurarea accesului nelimitat, imediat și gratuit tuturor persoanelor cu simptome clinice sau contacților din focare la teste PCR sau rapide antigenice pentru detecția Coronavirusului de tip nou prin creșterea capacității de testare a laboratoarelor publice și private, inclusiv la domiciliu prin centre mobile de testare și creșterea numărului locurilor de colectare a analizelor;
    7. Testarea obligatorie și regulată a personalului medical și asigurarea intervențiilor timpurii pentru susținerea personalului infectat; crearea condițiilor de recuperare pentru prevenirea epuizării („arderii”) profesionale;
    8. Organizarea accesului rapid și 100% gratuit la tratament pentru pacienții cu forme ușoare și ușor moderate de COVID-19 în condiții de domiciliu, inclusiv prin elaborarea și punerea în aplicare a unui mecanism de livrare a medicamentelor compensate la domiciliu, pentru bolnavii solitari sau lipsiți de îngrijiri de distanță a familiei;
    9. Organizarea la necesitate a platformelor/punctelor de diagnosticare (pentru tomografie, radiografie, analize clinice) pentru pacienții care se află în tratament și supraveghere la domiciliu pentru evaluarea corectă în dinamică a cazurilor de COVID-19 și ajustării tratamentului;
    10. Realizarea supravegherii stricte zilnice a focarelor COVID-19;
    11. Ajustarea procedurilor de conduită a supravegherii persoanelor infectate de către medicii de familie și crearea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat în aceste măsuri în funcție de numărul persoanelor infectate supravegheate;
    12. Creșterea accesului la servicii medicale, în special al populației rurale, inclusiv prin detașări uniforme ale personalului medical din instituție în instituție;
    13. Asigurare neîntreruptă a sistemului medical cu tot spectrul de medicamente necesare în tratamentul COVID-19 și echipamente necesare, inclusiv prin utilizarea corectă și eficientă a asistenței oferite de Uniunea Europeană și Banca Mondială;
    14. Elaborarea unui mecanism electronic de evidență a tuturor infectaților, persoanelor în carantină și persoanelor vaccinate cu acces tuturor actorilor din sistem pentru o monitorizare mai bună a situației pandemice;
    15. Asigurarea accesului permanent a populației la vaccinuri sigure și de calitate anti-COVID-19 pentru atingerea imunității colective necesare și stopării răspândirii infecției;
    16. Accelerarea campaniei de vaccinare și crearea unui Call Centru național pentru oferirea accesului la informație pe perioada campaniei de vaccinare;
    17. Îmbunătățirea comunicării instituțiilor medicale spitalicești cu familiile pacienților spitalizați, în special în stare critică prin crearea unor puncte de informare accesibile 24/24
    18. Considerarea consecințelor comportamentale și economice în aplicarea oricăror restricții de sănătate publică, cu consultarea extinsă a părților interesate și asigurarea predictibilității aplicării acestora.
    19. Stabilirea unui cadru de susținere a mediului de afaceri în situații excepționale prin subvenționarea șomajului tehnic sau a șomajului parțial.
    20. Demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție:
    21. Eliberarea din funcție a persoanelor din conducerea ministerelor, altor autorități administrative centrale, Cancelariei de Stat, precum și a structurilor organizaționale și a instituțiilor din sfera de competență a acestora, inclusiv din serviciile desconcentrate, care s-au manifestat prin ineficiență în activitate, au comis sau admis ilegalități și promovat grupuri de interese și/sau au fost implicați, contrar legii, în acțiuni de favorizare a partidelor politice sau a concurenților electorali, și numirea, în locul acestora, a unor persoane integre și profesioniste.
    22. Demararea unei reformei profunde a justiției și a luptei veritabile împotriva marii corupții, prin eficientizarea activității procuraturii și a instanțelor judecătorești  în vederea stopării furturilor banilor și proprietății publice, precum și prin demararea investigațiilor față de persoanele care au comis ilegalități majore;
    23. Modificarea legislației cu privire la declararea averilor de către funcționarii și demnitarii publici, pentru a exclude declararea averilor la prețuri reduse sau eludarea declarării unor bunuri;
    24. Elaborarea și adoptarea legislației pentru înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile de corupție și care au legătură cu corupția, inclusiv în domeniul electoral, precum și împotriva abuzurilor pentru tergiversarea vădit nejustificată a examinării dosarelor de corupție;
    25. Introducerea unor mecanisme transparente și echitabile de alegere și numire a membrilor CSM și CSP.
    26. Asigurarea accesului gratuit pentru presă la orice informație de interes public;
    27. Modificarea componenței și regulamentului de activitate a Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru a asigura activitatea transparentă și eficientă a acestuia.
    28. Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile:
    29. Creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și elaborarea unui concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu;
    30. Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilități prin revizuirea și majorarea subvențiilor existente și completarea acestora cu o subvenție pentru transport;
    31. Îmbunătățirea condițiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilități severe;
    32. Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale și discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziții publice;
    33. Asigurarea accesului pentru încă cel puțin 4000 de bătrâni singuratici la servicii de îngrijire la domiciliu;
    34. Instituirea măsurilor ce vizează amânarea rambursării creditelor și a altor plăți aferente, contractate de persoane fizice de la organizații creditare nebancare, pentru persoanele aflate în dificultate.
    35. Restabilirea finanțării externe:
    36. Inițierea rectificării bugetului de stat pentru 2021 în vederea identificării surselor pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în pachetul de suport și pentru a asigura echitatea distribuirii investițiilor capitale;
    37. Realizarea condițiilor necesare pentru accesarea asistenței macro-financiare din partea Uniunii Europene;
    38. Reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internațional în vederea încheierii unui nou memorandum de țară și securizării finanțării externe pe termen mediu;
    39. Instituirea unui mecanism de monitorizare a executării proiectelor mari și a absorbției fondurilor externe, în special, a celor dedicate pentru combaterea pandemiei și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
    40. Mobilizarea instrumentelor de recreditare pentru a minimiza ratele dobânzilor la împrumuturile interne și externe.

    VI.      Politici sectoriale

    BUNA GUVERNARE

    Viziune: Pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova, Guvernul va asigura o bună guvernare în toate sectoarele. Guvernul va lua decizii într-un mod transparent și în consultări cu părțile interesate, va adopta reguli și proceduri rezonabile și centrate pe om, va cheltui resursele statului cu responsabilitate, va monitoriza implementarea reală și rapidă a tuturor proiectelor și va comunica regulat cu cetățenii. Guvernul va consolida la Cancelaria de Stat o serie de mecanisme pentru asigurarea transparenței și integrității actului de guvernare.

    Acțiuni prioritare

    Creșterea calității actului de guvernare

    Combaterea corupției, a monopolurilor, a managementului defectuos în întreprinderile de stat

    TRANSFORMARE DIGITALĂ

    Viziune: Trăim într-o perioadă a schimbărilor tehnologice rapide și a digitalizării multor aspecte ale vieții. Statul trebuie să fie capabil să valorifice oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar și să gestioneze riscurile generate de aceasta. Vom încorpora în sistemul public servicii și instrumente digitale noi, care ușurează viața și activitatea cetățenilor și comunicarea lor cu statul. Serviciile publice vor fi regândite și modernizate cu centrare pe cetățean, cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie. Acestea trebuie să fie accesibile în egală măsură cetățenilor din țară cât și moldovenilor din diasporă. În acest scop vom eficientiza întreg domeniul identității electronice și vom crea instrumente simple dar sigure de aplicare a semnăturii electronice asigurând în același timp standardele de securitate necesare. O guvernare modernă trebuie să utilizeze instrumente moderne de lucru. Vom intensifica aplicarea tehnologiilor informaționale pentru a exclude circuitul documentelor pe hârtie în procesele administrative. Vom asigura incluziunea digitală a autorităților locale prin crearea unei platforme digitale cu acces la resursele informaționale centralizate. Trebuie să încurajăm inovarea și antreprenoriatul digital. Vom facilita accesul antreprenorilor din acest domeniu la serviciile și resursele digitale guvernamentale. Vom crea condiții juridice și tehnologice pentru stimularea comerțului electronic. Totodată vom consolida capacitatea noastră de defensivă cibernetică și de gestionare a altor provocări într-un context regional și global complicat.

    Acțiuni prioritare

    JUSTIȚIE ȘI ANTI-CORUPȚIE

    Viziune: Republica Moldova are nevoie de o justiție dreaptă și de demararea unei lupte reale împotriva corupției. Or aceasta subminează dezvoltarea țării – fără a combate corupția, țara nu se poate dezvolta, iar oamenii vor continua să plece în străinătate. De aceea ne propunem să construim un stat de drept veritabil, cu instituții funcționale, care să fie eficiente și să lupte, în primul rând, cu marea corupție.

    Acțiuni prioritare

    ECONOMIE ȘI ANTREPRENORIAT

    Viziune: În anul 2020, pandemia și seceta au lovit direct în economia țării și bunăstarea cetățenilor, iar lipsa de răspuns din partea statului a agravat criza sanitară, economică și cea socială. În timp ce majoritatea Guvernelor au acționat decisiv, intervențiile autorităților din Moldova au fost prea lente, insuficiente și birocratice ceea ce a și dus la situația în care domenii întregi precum HORECA, turismul local și extern, transportul, comerțul să ajungă la pragul de faliment. Prioritatea zero a Guvernului este să ajute economia să se pună pe picioare. Pe termen mediu, ne propunem să creăm condiții pentru ca întreprinderile să se ajusteze cât mai repede noilor realități economice și să crească competitivitatea produselor și serviciilor sale. Țara noastră va deveni bogată și oamenii noștri vor trăi mai bine doar atunci când vor exista mai multe întreprinderi și companii de succes.

    Acțiuni prioritare

    Economie, Mediul de Afaceri și Fiscalitate

    Infrastructura Calității și Protecția Consumatorului

    Infrastructură și Dezvoltare Regională

    Viziune: Ne propunem să creștem ritmul de implementare a proiectelor de infrastructură și să creștem calitatea lucrărilor publice. Populația, cât și mediul de afacere, trebuie să beneficieze de drumuri calitative, canalizare și apeducte, conectare la gaz, transport și energie la prețuri bune, acces la internet pentru toți. O prioritate separată este dezvoltarea infrastructurii în satele noastre. Ne propunem să creăm un fond de 2 mlrd MDL anual pentru proiecte la nivel local care să ajute primăriile să dezvolte infrastructura locală.

    Proiectele mari de infrastructură și dezvoltare regională pentru perioada 2021 – 2025

    Infrastructură și transport

    Energetică

    SĂNĂTATE

    Viziune: În perioada de criză pandemică, sistemul național de sănătate și-a developat și mai mult neajunsurile și ineficiența. Cu un personal medical dedicat, care a luptat din răsputeri să salveze cât mai mulți bolnavi, dar cu un sistem spitalicesc fragmentat, cu infrastructură veche, cu cazangerii încă pe cărbune, cu echipamente de 50 de ani, cu o medicină de familie fără medici, cu un sistem de sănătate publică care în urma unor reforme a disponibilizat sute de medici, cu un sistem de achiziții birocrat și greoi, corupt în multe cazuri, cu influențe politice la numirea în funcție a conducătorilor, cu plăți în plicuri și gestionare ineficientă, sistemul este la un pas de a cădea în colaps. Pentru a putea depăși această criză majoră în care se află sistemul de sănătate este nevoie de un set de obiective, menite nu doar să contribuie la îmbunătățirea situației de moment, dar la resetarea și modernizarea sistemului, oferirea unui acces real pacienților la servicii medicale, medicamente și soluții viabile de tratament și prevenție, dar și oferirea condițiilor de muncă adecvate personalului medical, în care să-și poată îndeplini cu satisfacție munca, iar actul medical să fie unul de calitate. Gestionarea crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19 este o prioritate imediată la nivel de guvern. În afară de aceasta, politicile de sector mai vizează o serie de domenii și acțiuni.

    Acțiuni prioritare

    Măsuri de luptă cu corupția

    Depolitizarea sistemului de sănătate

    Debirocratizarea sistemului de sănătate

    Politici de personal

    Modernizarea sistemului de sănătate:

    Accesul, calitatea și siguranța medicamentelor și consumabilelor medicale

    Calitatea serviciilor medicale

    Consolidarea capacității sistemului de sănătate

    Sănătatea publică

    PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI MUNCA

    Viziune: Oamenii nu vor avea încredere în stat și speranță în ziua de mâine atât timp cât statul nu va asigura cele mai bune condiții pentru realizare profesională și muncă, o bătrânețe demnă pentru cei care au muncit și ajutor pentru cei care sunt vulnerabili sau în dificultate. Pe piața muncii, ne confruntăm cu situația când specialiștii nu-și găsesc rostul și pleacă în căutare de locuri de muncă peste hotare, iar angajatorii nu găsesc cadre calificate. La pensionare, mulți sunt nevoiți să trăiască cu o pensie care nu acoperă nici minimul de existență, iar 170.000 de oameni au pensie mai mică decât 1 200 de lei. Oamenii vulnerabili sunt deseori prinși într-un cerc vicios de sărăcie și vulnerabilitate, iar ajutoarele statului nu întotdeauna ajung la cei mai nevoiași. Creșterea economică și gestionarea corectă a banului public va permite și majorarea plăților sociale, iar administrarea depolitizată și transparentă a sistemului social va permite ca acestea să ajungă la destinație și să ajute oamenii să se simtă protejați de stat.

    Acțiuni prioritare

    Munca

    Protecția socială

    FINANȚE PUBLICE

    Viziune: Multiplele crize prin care a trecut Republica Moldova, dar și implementarea programelor guvernamentale anterioare au demonstrat că sistemul bugetar nu este suficient de dezvoltat pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor. Principala cauză a acestei situații fiind lipsa unei relații efective dintre rezultatele așteptate și resursele alocate pentru realizarea acestora. Guvernul va fortifica mecanismele de alocare a resurselor în strictă conformitate cu prioritățile strategice ale Republicii Moldova, pe proiecte care demonstrează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor și a mediului de afaceri. În acest context pe perioada de mandat vor fi întreprinse măsuri pentru respectarea disciplinei bugetar-fiscale și sporirea capacității de management a riscurilor bugetare cu scopul asigurării unei executări stabile și eficiente a programelor bugetare. Instituțiile publice vor aplica cu strictețe principiile bunei guvernări și cerințele privind controlul financiar public intern. Politicile de impozitare vor deveni mai previzibile pentru afaceri și vor fi excluse abuzurile din partea organelor fiscale. Fără a aduce prejudicii proceselor de colectare a impozitelor și taxelor, Serviciul Fiscal de Stat va exclude practicile injuste și inechitabile din administrarea fiscală față de agenții economici. Alături de fortificarea capacității de colectare a taxelor în vamă, vor fi implementate mecanismele de reducere a costurilor pentru business cu efectuarea procedurilor vamal.

    Acțiuni prioritare

    Politici bugetare

    Transparență și managementul instituțiilor

    Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal

    Achiziții

     

    AGRICULTURA

    Viziune: O treime din populația aptă de muncă în Moldova lucrează în sectorul agricol. Potențialul sectorului agricol și agro-alimentar este totuși slab valorificat. Sectorul rămâne fragmentat, neproductiv și vulnerabil la schimbările climatice. Monopolurile împiedică dezvoltarea afacerilor, iar subvențiile și investițiile din partea statului sunt distribuite preponderent gospodăriilor agricole mai mari. Instituțiile statului în domeniul agriculturii sunt politizate, iar corupția în instituțiile de control sufocă producătorul local și împiedică valorificarea pe deplin a piețelor interne și externe. Anul 2020 a fost un an deosebit de greu pentru agricultori, care s-au confruntat cu pierderi cauzate de secetă și de efectele pandemiei. De aceea, Guvernul trebuie, în primul rând, să crească suportul pentru agricultură și ramurile conexe și să asigure distribuirea echitabilă a resurselor. În termen mediu, Guvernul se va concentra pe asigurarea funcționării eficiente a instituțiilor statului pentru a asigura competitivitatea produselor agricole, dezvoltarea ramurilor conexe de produse agro-alimentare, și creșterea infrastructurii calității și siguranței alimentelor pentru a beneficia pe deplin de potențialul Acordului de Liber Schimb cu UE.

    Acțiuni prioritare

    PROTECȚIA MEDIULUI

    Viziunea: Calitatea vieții fiecărui om și bunăstarea țării, în ansamblu, depinde de grija pentru mediul înconjurător și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Oamenii trebuie să aibă încredere că apa, aerul, solurile sunt de calitate bună și nu le afectează sănătatea, iar dezastrele naturale, pe care le resimțim tot mai frecvent ca urmare a efectelor schimbărilor climaterice, nu le vor curma vieți sau nu-i va lăsa singuri în fața problemelor create de acestea. Statul trebuie să intervină prompt și în toată complexitatea sa, aplicând toate instrumentele economice necesare, pentru ca să contribuie la organizarea activității umane și economice în așa fel, încât deșeurile, apele uzate, îngrășămintele chimice, să fie gestionate adecvat și să nu fie surse de poluare a apelor și solurilor noastre, afectând sănătatea populației. Activitatea economică trebuie să se desfășoare cu maximă responsabilitate față de mediu și față de societate, având în vedere durabilitatea vieții prin satisfacerea necesităților nu doar a generației actuale, dar și a generațiilor viitoare.

    Acțiuni prioritare

    ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI AUTONOMIE LOCALĂ

    Viziunea: Fiecare localitate trebuie să aibă resurse pentru a îmbunătăți condițiile de trai pentru locuitorii săi. În același timp, instituțiile publice și administrația publică la nivel central și local trebuie să lucreze transparent și eficient în interesul oamenilor și pentru bunăstarea țării, iar relația între funcționar și cetățean trebuie să fie construită pe încredere și respect reciproc. Reformele de bună guvernare din fiecare sector vor duce la creșterea încrederii cetățeanului în stat. În același timp, vom crește autonomia și capacitățile autorităților locale pentru apropierea administrației publice de oameni și de nevoile lor.

    Acțiuni prioritare

    EDUCAȚIE ȘI CERCETARE

    Viziunea: Investiția în resursele umane din educație este una prioritară. Vom munci pentru a crește statutul instituțiilor educaționale și al pedagogilor în societatea noastră. Studiile și profesia de cadru didactic vor fi atractive pentru tineri, prin salarizarea adecvată și prin condițiile îmbunătățite de muncă. Cadrele didactice și manageriale vor fi  motivate și sprijinite pentru realizarea performanțelor profesionale. Copiii și tinerii noștri vor învăța într-un mediu incluziv, sigur și prietenos care oferă spațiu pentru creativitate și privilegiază gândirea critică. Vom avea instituții educaționale care să se îngrijească și de încurajarea intereselor copiilor și tinerilor, să-i ajute la alegerea corectă a unei profesii, să le descopere și să le sprijine pasiunile pentru valorile culturale, pentru muzică, arte vizuale, teatru, sport sau alte domenii. Instituțiile educaționale vor fi centre comunitare care vor uni eforturile de colaborare ale tuturor – ale părinților, ale profesorilor, ale mediului de afaceri și ale întregii comunități – pentru a crește oameni de caracter, care să nu poată fi înșelați și manipulați, care să fie cetățeni integri, responsabili, curajoși, toleranți, perseverenți și cu încredere în propriile forțe. Sistemul național de cercetare trebuie sprijinit în mod adecvat, pentru a putea contribui în mod real la creșterea economică a țării și a bunăstării cetățenilor, prin cercetări relevante și rezultative. Colaborarea între instituțiile de cercetare pe plan național și internațional va fi sprijinită în mod prioritar, pentru a spori eficiența și calitatea proiectelor de cercetare.

    Acțiuni prioritare

    TINERET ȘI SPORT

    Viziune: Vocea tinerilor trebuie să fie nu doar auzită, ci și ascultată. Vom asigura alinierea politicilor de tineret ale țării la liniile directoare ale politicilor de tineret de la nivel european. Implicarea tinerilor în procesele decizionale de la toate nivelurile, facilitarea colaborării și schimbului de experiență între organizațiile de tineret pe plan național și internațional și capacitarea tinerilor pentru o mai bună integrare socială și profesională vor fi principalele direcții de activitate. Importanța sprijinirii sportului școlar, a sportului de performanță și a sportului de masă este una incontestabilă. Ne vom axa pe finanțarea durabilă a domeniului, asigurarea principiilor de integritate și corectitudine în activitatea sportivă și în guvernanța acesteia, promovarea eficientă a rolului benefic al activității fizice pentru sănătatea populației.

    Acțiuni prioritare

    CULTURA

    Viziunea: Republica Moldova are un potențial considerabil pentru a deveni un furnizor recunoscut de produse culturale și servicii de turism cultural de înaltă calitate pe piața europeană. Vom iniția proiecte de investiții în industriile creative, în protejarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, în reabilitarea clădirilor de patrimoniu din orașe și sate și includerea lor în circuitul cultural-turistic. Aceste proiecte vor duce la creșterea numărului de locuri de muncă și, respectiv, la o creștere economică. Casele de cultură din sate și orașe, la fel ca bibliotecile, trebuie reabilitate și transformate în centre comunitare culturale active, pentru a spori calitatea vieții oamenilor atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Diversitatea culturală, obiceiurile și tradițiile tuturor etniilor conlocuitoare în Republica Moldova trebuie puse în valoare pe plan național, ca element important de consolidare și coeziune socială, dar și pe plan internațional.

    Acțiuni prioritare

    Industriile creative

    Patrimoniul cultural

    Creativitate și creație artistică contemporană

     

    MASS-MEDIA LIBERĂ

    Viziune: Guvernul va promova independența presei ca pilon de bază al unei democrații veritabile, pentru asigurarea libertății de gândire și exprimare, în vederea formării unei societăți informate și responsabile față de viitorul propriu.

    Acțiuni prioritare

    POLITICI PENTRU DIASPORĂ

    Viziune: Oamenii sunt și vor rămâne cea mai prețioasă resursă a Republicii Moldova, oriunde s-ar afla ei. Moldovenii din diasporă contribuie la bunăstarea societății prin transferuri bănești, care sunt indispensabile pentru cei rămași acasă și pentru economia țării, dar și prin transferul de cunoștințe, practici sociale, atitudini, comportamente, proiecte de caritate și de dezvoltare, și prin activism civic. Statul, la rândul său, trebuie să asigure participarea cetățenilor săi la guvernare, să le ofere servicii de calitate și să-i susțină atunci când ei se pomenesc în dificultate.

    Acțiuni prioritare

    POLITICA EXTERNĂ

    Viziune: Republica Moldova va realiza o politică externă activă, consecventă, pragmatică și abilă în vederea promovării și apărării intereselor sale naționale, axată pe aducerea unor beneficii concrete cetățenilor săi, având drept scop major asigurarea unui climat internațional și regional favorabil, constructiv și non-conflictual pentru desfășurarea cu succes a reformelor democratice, combaterea corupției, depășirea pandemiei de COVID-19, redresarea economiei și a sferei sociale, fortificarea instituțiilor statului, întărirea securității, reintegrarea țării și consolidarea independenței și suveranității statului.

    Acțiuni prioritare

    Integrarea europeană

    Cooperarea bilaterală

    Cooperarea multilaterală

    Diplomația economică

    Sprijinirea diasporei

    Consolidarea capacităților instituționale

    AFACERI INTERNE

    Viziunea: Funcționalitatea și capacitatea de operare a structurilor Ministerului Afacerilor Interne au fost puternic afectate de implicarea politicului în domeniul de responsabilitate a MAI, de politica de cadre bazată pe interese de grup și politici de operare rezultate din înțelegeri și divizarea sferelor de influență. Pentru asigurarea unui sistem de drept democratic și funcțional, bazat pe aplicarea legii, protejarea interesului cetățeanului și prestarea serviciilor de calitate va fi asigurată sinergia dintre structurile subordonate MAI, sincronizarea și uniformizarea eforturilor de exercitare a atribuțiilor instituționale, redarea demnității angajaților din structurile afacerilor interne, strictă subordonare prevederilor legale și toleranței zero față de actele de corupție. Investiția în resurse umane calificate, motivate dedicate și instruite corespunzător în paralel cu modernizarea instituției prin dezvoltarea noilor instrumente inteligente va crea confortul de siguranță şi securitate. Transpunerea în viață a acestui obiectiv va permite un acces mai rapid la informație, informarea de o manieră simplă, corectă și precisă a cetățeanului oriunde nu s-ar regăsi, simplificarea procedurilor de achiziționare a serviciilor, un grad mai mare de vizibilitate și transparență, eficientizarea costurilor. Comunicarea transparentă internă și externă a Ministerului Afacerilor Interne va fi la fundamentul unei instituții moderne, unde interesul cetățeanului prevalează. Reanimarea unui dialog pro-activ şi transparent cu toți actorii interesați din sistemul afacerilor interne va sprijini şi ofere instrumente adiționale de evaluare şi de reducere a riscurilor și amenințărilor.

    Acțiuni prioritare

    Coeziunea și eficiența instituțională

    Inovaţie şi instrumente inteligente

    Interacţiune eficientă cu comunitatea, mediul asociativ şi partenerii

    SECURITATE ȘI APĂRARE

    Viziune: Considerând faptul amplasării Republicii Moldova într-o zonă marcată de instabilitate și de existență a pericolelor active de securitate, Guvernul va consolida capacitățile naționale de apărare în scopul asigurării unui potențial operativ de descurajare a creșterii riscului astfel de amenințări în proximitatea sa geografică și corespunzător asigurării apărării statului. Concomitent, efortul sectorului de apărare va fi direcționat spre sporirea capacității gestionării diferitelor tipuri de crize, în cooperare cu instituțiile abilitate din domeniul securității naționale și autoritățile publice, prin avertizare timpurie, reacție rapidă și gestionare efectivă cu reabilitare post-criză.

    Acțiuni prioritare:

    REINTEGRAREA ȚĂRII

    Viziunea: Sporirea atractivității Republicii Moldova prin respect pentru drepturile omului, reforme interne, combaterea corupției, creșterea economică, inradacinarea spațiului de democrație. Intensificarea dialogului în formatul 5+2, care are drept scop restabilirea statului întregit prin negocieri pașnice, diplomatice, cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internațional recunoscute. Asigurarea funcționalității depline a statului reintegrat ca singurul subiect al dreptului internațional, care garantează drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor săi, principiile de guvernare democratică, liberă exprimare și alte libertăți fundamentale.

    Acțiuni prioritare:

    Urmărește-mă pe:
    Articole similare
    Uncategorized
    Natalia Gavrilița a prezentat viitoarea echipă guvernamentală
    Vezi mai mult
    Acțiuni & Important & Uncategorized
    Președintele PAS Igor Grosu - noul președinte al Parlamentului
    Vezi mai mult
    Uncategorized
    PAS cere anularea „secretului offshore”: Vrem să cunoaștem numele beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore
    Vezi mai mult
    Aderă la partidul cu cea mai mare încredere în rândul cetățenilor.