PAS: Condițiile împrumutului rusesc negociat de Igor Dodon sunt mai proaste decât condițiile împrumuturilor acordate de Rusia altor țări și creează riscuri majore pentru Republica Moldova

Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a declarat într-o conferință de presă că „acordul pe împrumutul rusesc adoptat de Guvern astăzi conține prevederi periculoase, care nu se regăsesc în acordurile de împrumut semnate de Rusia cu alte țări”. În context, PAS solicită audierea în Parlament a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oleg Țulea, și renegocierea prevederilor care creează riscuri exagerate de îndatorare pe termen lung. 

„Cel mai mare pericol îl constituie prevederile din Articolul 7, alineatul 2, care stabilesc că dacă datoria restantă sau dobânda la această datorie pentru împrumutul de stat sau pentru creditele acordate de către băncile rusești debitorilor moldoveni cu acordul Părții Moldovei nu sunt rambursate la timp, Partea Rusă are dreptul să consolideze întreaga sumă a datoriei restante conform prezentului Acord și să declare datoria consolidată către plată de urgență. Aceasta prevedere presupune de fapt o garanție ca statul nostru va acoperi datorii private dacă acestea nu vor fi plătite la timp. Mai mult ca atât, prevederile vagi ale acordului creează condiții pentru ca Partea Moldovenească să ofere astfel de garanții pentru companiile private într-un mod netrasparent și abuziv.  Cine sunt acești debitori moldoveni cu datorii la băncile rusești? Ce au datoriile acestor debitori cu împrumutul luat de stat și de ce statul trebuie să întoarcă aceste datorii? Cum poate statul să-și asume responsabilitatea pentru datorii pe care nu le-a făcut? Ce se ascunde în spatele acestei prevederi? Trebuie subliniat că această prevedere nu se regăsește în alte împrumuturi financiare acordate de Rusia altor țări, cum ar fi Serbia sau Belarus. Consolidarea datoriilor restante, inclusiv a unor datorii private, atunci când ne ațteptăm la o criză economică riscă să îndatoreze excesiv statul pe ani înainte și să orienteze cheltuielile statului spre deservirea datoriilor în loc să meargă la cetățeni și agenți economici”, a declarat Maia Sandu

Ministra Finanțelor în Guvernul Sandu, Natalia Gavrilița, s-a referit la modul de utilizare a acestor bani: „O altă problemă este faptul că, chiar dacă autoritățile spun că acest împrumut e sprijin pentru buget, Acordul prevede că banii nu vor fi transferați la Banca Națională, așa cum e regula, ci la o bancă pe care o va stabili guvernul după semnare. De ce banii destinați bugetului ajung în altă parte decât pe contul Ministerului Finanțelor? Despre ce bancă e vorba și ce are aceasta cu banii statului? De asemenea, de ce Acordul prevede proiecte cu participarea companiilor rusești dacă e vorba de sprijin bugetar? Dacă tot ne împrumutăm, banii trebuie să meargă pentru salarii, pensii, pentru susținerea companiilor moldovenești care au mare nevoie de ajutor acum. Ne împrumutăm la costuri înalte și cu condiții dubioase ca să susținem întreprinderile altei țări?”

„Republica Moldova are nevoie de bani, dar oricât de complicată ar fi situația, nu ne putem permite să adoptăm un acord care presupune riscuri majore de îndatorare a țării și care creează posibilități de corupție”, a concluzionat Maia Sandu.

În contextul celor menționate mai sus, Partidul Acțiune și Solidaritate cere renegocierea împrumutului pentru eliminarea lacunelor identificate, iar fracțiunea PAS va solicita explicații în Parlament Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.