Cum a ajuns IQOS – un produs de tutun, să se promoveze atât de agresiv

Autori: Radu Marian și Dan Perciun  – deputați ai fracțiunii PAS, Blocul ACUM, responsabili de portofoliul Sănătate și Protecție Socială.

IQOS devine tot mai omniprezent și popular. Prin buticuri, pe străzi, prin localuri, în mâinile adulților, tinerilor și chiar adolescenților, produsul este promovat ca o alternativă „mai sănătoasă” la țigări. Putem doar să recunoaștem că producătorul Philip Morris International se pricepe extrem de bine la promovarea produsului lor și creșterea atractivității sale, în special pentru tineri.

Însă acest interes crescând pentru IQOS ridică mari semne de îngrijorare. Cum se face ca un produs de tutun să aibă atâta libertate de promovare? Cu un design extrem de atractiv, în buticuri foarte bine amenajate și fără să aibă inscripționate avertizări eficiente privind riscurile de sănătate?

De fapt, pe lângă marketing, Philip Morris se pricepe la fel de bine și la lobby. În ultimii 2 ani, au fost introduse amendamentele legislative care par a fi croite special pentru IQOS, care să-i scutească de orice fel de restricții care se aplică în mod normal produselor de tutun. În august 2017 de exemplu, la inițiativa deputatului PD Corneliu Dudnic, Parlamentul a votat amendamente la Legea privind controlul tutunului care oferă posibilitatea „produselor de tutun alte decât produse de tutun pentru fumat” (probabil așa se definește IQOS în limbajul legislativ) să fie scutite de majoritatea interdicțiilor, în special cele care se referă la publicitate, promovare și sponsorizare, comercializare și expunere în spațiile comerciale accesibile publicului, utilizare în spațiile publice închise și în transportul public.

În acest moment, nu este clară cota accizelor pentru IQOS și care ar fi suma încasată la bugetul de stat în urma vânzării acestor produse. De asemenea, nu este clar cum a fost calculată și stabilită cota accizelor pentru IQOS, comparativ cu țigaretele clasice și nu poate fi făcută nici o estimare privind cota accizelor din costul total pentru un stick IQOS și pentru o țigaretă clasică.  Mai mult decât atât, amendamentele lui Dudnic ar permite  și minorilor să cumpere online IQOS. În schimb, restricțiile au rămas valabile pentru țigările obișnuite, țigările electronice, narghilea, și alte produse de tutun care produc fum, ceea ce inevitabil duce la concurență neloială pe piața produselor din tutun.

Tot atunci s-a descoperit că aceste modificări au fost operate la „rugămintea” lui Vlad Plahotniuc, așa cum însuși Dudnic a recunoscut jurnaliștilor fără să-și dea seama. Mai mult decât atât, Guvernul condus de Premierul Filip a aprobat modificări care ar favoriza publicitatea IQOS. Inevitabil, Igor Dodon, președinte al țării, reprezentant al unui partid de opoziție, a și promulgat legea fără mari întrebări, în pofida faptului că au existat demersuri din partea societății civile de a nu promulga aceste modificări.

Corneliu Dudnic recunoaște de la cine a venit „rugămintea”

Așadar, avem un produs de tutun care este promovat și vândut fără nicio jenă, inclusiv minorilor, cu toată binecuvântarea autorităților, asta chiar dacă IQOS cade sub incidența Convenției cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului, ratificată de Parlamentul Republici Moldova.

Ce vom face noi

E clar că situația nu poate rămâne așa. Noi am trimis o solicitare la Ministerul Finanțelor, prin care cerem informații despre modul în care au fost taxate țigările de tip „heat-not-burn” (în care se înscrie și IQOS), dar și date privind acumulările la buget pentru mai multe tipuri de categorii de produse de fumat. Până așteptăm răspunsul ministerului, vom pregăti o inițiativă legislativă prin care să anulăm modificările propuse de Dudnic și să se revină la forma inițială a Legii, agreată cu activiștii anti-tutun și avizată atunci de însuși Ministerul Sănătății.

Desigur, Philip Morris ar spune că IQOS nu sunt la fel de dăunătoare ca țigările, ceea ce e cam același lucru care îl spuneau medicii prin anii 1960 despre țigări. Ceea ce trebuie să ținem minte este că IQOS conține nicotină, la fel ca celelalte țigări – o substanță nocivă care creează dependență.  Organizația Mondială a Sănătății mai spune că „nu există dovezi care să demonstreze produsele care încălzesc tutunul (HTPs) sunt mai puțin dăunătoare ca țigările convenționale. Philip Morris deci pare să nu aibă justificările necesare prin care să declare că IQOS sunt mai puțin dăunătoare. Pentru a demonstra acest lucru, e nevoie de studii de lungă durată, care să urmărească evoluția sănătății consumatorilor timp de 10-20 ani.  Însă până atunci, noi riscăm să punem în pericol viața a zeci de mii de oameni care ar muri din cauza consumului de tutun în tot acest timp, dacă ne bazăm doar pe presupunerile unei entități comerciale. Mai mult decât atât, informațiile publice privind ingredientele din produsul din tutun IQOS, publicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, relevă că aceste produse nu diferă mult de țigaretele clasice, pentru că conțin concentrații impunătoare de substanțe chimice dăunătoare sănătății.

De ce am abordat IQOS

Să fie clar, noi nu vrem să interzicem IQOS – trăim într-o societate îndeajuns de liberă în care un adult poate să-și rezerve dreptul de a consuma un produs de tutun. Însă sarcina noastră, ca deputați și ca persoane care sunt plătite din bani publici pentru a apăra interesul public, este să depunem toate eforturile pentru a descuraja consumul de substanțe nocive, inclusiv prin promovarea accizării și impozitării corespunzătoare ale acestor produse. Mai ales că este vorba de tutun, unul din cele mai mari pericole pentru sănătatea publică. Un moldovean trăiește în medie cu 11 ani mai puțin decât oamenii din Europa de Vest și se estimează că în fiecare an peste 5500 de persoane mor prematur din cauza bolilor cauzate de tutun, iar mai mult de 4000 de copii (cu vârste cuprinse între 10-14 ani) și 701.000 de adulți (cu vârsta peste 15 ani) continuă să utilizeze tutunul în fiecare zi. De asemenea, costul economic al fumatului în Moldova este de peste 3.3 miliarde lei. Acestea includ costurile directe legate de cheltuielile de asistență medicală și de costurile indirecte legate de productivitatea pierdută datorită mortalității și morbidității precoce. Este clar că cei care aleg să consume tutun nu-și afectează doar propria sănătate și a celor din jur, dar și impun bugetul public la cheltuieli suplimentare atunci când se îmbolnăvesc mai des și necesită mai mult tratament. Așadar, accizarea agresivă a acestor produse devine nu doar o responsabilitate economică, dar și morală.

În plus, dacă nu taxăm în mod corespunzător produsele de tutun, riscăm să pierdem zeci de miliarde de lei care altfel ar merge pentru investiții în sănătate, pentru suportul mamelor, copiilor, pentru construcția grădinițelor, drumurilor. În acest context, menționăm că în 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, prin care și-a luat un angajament pentru implementarea directivelor europene de control a tutunului până în 2025, care presupun creșterea substanțială a accizelor până la un nivel similar celui din UE. Însă acest lucru nu se întâmplă! Prețul  țigărilor rămâne la fel, consumul de tutun scade în ritmuri prea lente, iar bugetul de stat pierde foarte mulți bani.

Sursa: Ministerul Finanțelor

S-a estimat că adaptarea legislației noastre la Directivele Europene privind controlul tutunului ar aduce în buget peste 18 miliarde de lei până în 2025. Ceea ce ar permite de exemplu, majorarea pensiilor cu 17% anual până atunci.

Sursa: Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate

Vom continua să informăm opinia publică despre eforturile noastre de a combate consumul de tutun, de a ne asigura că producătorii își plătesc responsabil taxele și de a facilita concurență onestă pe piață.