Niciuna dintre cele 9 îngrijorări ale Comisiei de la Veneția nu a fost soluționată pe deplin

Recunosc sincer: îmi vine greu să înțeleg divizarea de către PD a celor conținute în Avizul Comun al Comisiei de la Veneția și OSCE pe marginea sistemului electoral mixt în ”recomandări tehnico-juridice” și în recomandări ”non-tehnico-juridice”.  În egală măsură, nu înțeleg aritmetica celor de la PD când spun că 95% dintre recomandările Comisiei de la Veneția au fost îndeplinite. Probabil, așa cum în România, Dragnea and Co au inventat conceptul de ”stat paralel”, în Republica Moldova Partidul Democrat trăiește într-o ”lume paralelă”.

Din aceste motive, am făcut o analiză foarte simplă. Am luat doar Rezumatul (cap.III) din Avizul Comun al Comisiei de la Veneția și OSCE (cap.III, pct.10-17). Din acest rezumat, am exclus 2 aspecte din analiză – cea legată de faptul că nu se recomandă aprobarea noului sistem electoral și cea legată de mandatul imperativ (care a fost exclusă până la avizarea de către Comisie).

Așadar, am examinat celelalte 9 îngrijorări/preocupări ale Comisiei de la Veneția. Dacă ne uităm atent la acestea și evaluăm în ce măsură autoritățile le-au pus în aplicare/soluționat, ajungem la o concluzie foarte tristă: din cele 9 îngrijorări/preocupări, nici măcar una nu a fost îndeplinită/soluționată în totalitate: 4 nu au fost îndeplinite deloc, 3 au fost realizate doar formal (”de ochii lumii”, pentru a putea pune bifa în fața partenerilor), iar 2 au fost realizate doar parțial.

Vă propun un scurt sumar:

1) Comisia de la Veneția și OSCE: Necesitatea existenței unui consens larg și a unor consultări publice extinse.

Legea a fost adoptată în lipsa unui consens și fără consultări publice extinse asupra avantajelor și dezavantajelor noului sistem electoral. Acest lucru îl constată însăși Comisia de la Veneția.

Concluzie: NEREALIZAT.

2) Comisia de la Veneția și OSCE:  Există riscul ca parlamentarii din circumscripțiile uninominale să fie influențați (altfel spus, ”cumpărați”).

Riscul ca parlamentarii din circumscripții să fie influențați nu a fost înlăturat. Acea prevedere legată de obligativitatea prezentării cazierului de integritate nu doar că nu este în măsură să rezolve riscul cumpărării parlamentarilor, ci dimpotrivă, poate crea impedimente opoziției în exercitarea dreptului de a fi ales – dacă este un candidat incomod al opoziției, ANI (controlată de guvernare) ar putea să nu elibereze cazierul de integritate.

Concluzie: NEREALIZAT.

3) Comisia de la Veneția și OSCE: Responsabilitatea atribuită CEC-ului de a stabili circumscripții uninominale pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care expun riscului influenței politice acest segment de activitate a CEC-ului.

Deși responsabilitatea de a constitui circumscripții a fost exclusă de la CEC și atribuită unei comisii speciale, comisia respectivă nu a fost una independentă, după cum prescrie Codul bunelor practici în materie electorală – peste 90 % din membrii comisiei erau delegați/controlați de guvernare.

Concluzie: REALIZAT FORMAL.

4) Comisia de la Veneția și OSCE: Nu există criterii clare pentru circumscripțiile uninominale din regiunea transnistreană și diasporă.

În textul legii, într-adevăr, au fost introduse câteva criterii. Cu toate acestea, în doar câteva minute, comisia pentru delimitarea circumscripțiilor a votat, în ultima sa ședință, numărul de circumscripții pentru diasporă și Transnistria, fără a lua în considerație niciunul dintre criteriile prevăzute de lege. Pur și simplu, prin vot, a decis stabilirea pentru diasporă a 3 circumscripții uninominale și pentru Transnistria – a 2 circumscripții. Fără nicio discuție și fără nicio justificare. În acest caz, recomandarea Comisiei de la Veneția nu poate fi considerată îndeplinită, întrucât criteriile, deși au fost introduse în lege, așa și nu au fost aplicate.

Concluzie: REALIZAT FORMAL.

5) Comisia de la Veneția și OSCE: Pragul electoral pentru partide este înalt.

Pragul electoral pentru partide nu a fost coborât, rămânând la nivelul de 6%.

Concluzie: NEREALIZAT.

6) Comisia de la Veneția și OSCE: Noul sistem nu îmbunătățește reprezentarea femeilor în Parlament.

Nu s-au găsit soluții reale pentru îmbunătățirea reprezentării femeilor, or, cele legate de micșorarea numărului de semnături necesare sau acordarea unor resurse financiare suplimentare din buget pot determina doar simplificarea procedurii de înregistrare a femeilor, fără a garanta alegerea lor în Parlament.

Concluzie: REALIZAT FORMAL.

7) Comisia de la Veneția și OSCE: Proiectul nu abordează recomandările și îngrijorările anterioare cu privire la reglementarea și controlul partidelor politice și a finanțelor de campanie.

Legea nu a soluționat problema finanțării partidelor conform recomandărilor anterioare (diaspora nu poate să finanțeze, nu există limitări ale donațiilor în numerar (asta permite de a aduce bani murdari ”cu sacul” la partide), CEC-ul nu verifică la modul real partidele etc.). Aceste probleme au fost semnalate încă o dată recent de Comisia de la Veneția. Micșorarea cuantumului maxim al donațiilor de 4 ori, chiar dacă este un lucru benefic, nu este în măsură să rezolve în esență problema finanțării partidelor, mai ales în contextul în care legea nu limitează donațiile în cash.

Concluzie: REALIZAT PARȚIAL.

8) Comisia de la Veneția și OSCE: Transferul responsabilității pentru controlul finanțării campaniilor, precum și asupra unor aspecte ale procesului electoral de la CEC la Consiliile Electorale de Circumscripție, precum și implicarea instanțelor de judecată raionale ar ridica noi provocări pentru controlul și supravegherea eficientă.

Doar controlul asupra finanțelor candidaților a fost atribuită CEC-ului (deși nici asta nu este foarte clar cum se va realiza la modul practic), pe când celelalte competențe în raport cu candidații din circumscripțiile uninominale (verificarea semnăturilor, depunerea actelor, decizia de înregistrare, de neînregistrare etc.) urmează a fi exercitate de consiliile electorale de circumscripție.

Concluzie: REALIZAT PARȚIAL.

9) Comisia de la Veneția și OSCE: Unitățile electorale și judiciare nu vor corespunde circumscripțiilor uninominale.

Legea nu a soluționat problema necorespunderii unităților electorale și judiciare cu circumscripțiile uninominale. Astfel, există 21 de circumscripții uninominale constituite din localități care aparțin a două, trei sau patru raioane, iar legea nu conține nicio soluție cu privire la care consiliu raional (din astea 2, 3 sau 4) va propune membri în consiliile electorale de circumscripție. Aceeași situație este valabilă și în cazul a două judecătorii – legea nu conține vreo soluție nici în privința faptului care judecătorie va delega membri în consiliile electorale de circumscripție respective, nici în care judecătorie se vor soluționa contestațiile.

Concluzie: NEREALIZAT.