Experiența recentă în cele trei țări, Moldova, Ucraina și Georgia, arată că elitele politice schimbă (sau nu schimbă) sistemul electoral cu scopul de a se menține la putere. Pe lângă decizia de a modifica sistemul electoral, schimbările au fost introduse adesea în grabă, fără o dezbatere publică autentică, incluzivă și temeinică. Această este concluzia unui studiu al Direcţiei Generale pentru Politici Externe a Parlamentului European, lansat la sfârșitul lunii octombrie a acestui an cu privire la reforma electorală din Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

În capitolul 4.3, studiul descrie implicațiile reformei electorale în Moldova:

(…) Teoretic, introducerea votului uninominal va avantaja partidele mari, în special pe cele cu structuri în teritoriu. Mulți consideră că alegerea deputaților în circumscripții uninominale va avantaja PSRM, care are 30-40% în sondajele de opinie, dar și structuri, mai ales în nordul țării. Întrucât acești deputați sunt aleși într-un singur tur, pentru PSRM va fi necesar doar să obțină o majoritate de voturi, așa încât nu vor fi nevoiți să-și unească forțele cu alte partide într-un al doilea tur, care ar fi reprezentat o provocare mai mare pentru partid. În același timp, ne așteptăm că PD-ul aflat la guvernare se va baza pe candidați independenți pentru deputații aleși în circumscripții, în situația în care partidul are mai puțin de 4% în sondajele de opinie recente și i-ar fi mai convenabil să nu asocieze candidații cu „brandul” lor. Candidații independenți conectați cu PD vor beneficia, evident, de resursele administrative provenite din deținerea unor funcții, inclusiv din partea primarilor și autorităților locale (așa cum s-a întâmplat în Georgia și Ucraina). Partidele emergente, precum Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr condus de Andrei Năstase, au mai puține șanse în legătură cu votul în circumscripții, întrucât ele au lideri la nivel național, dar le lipsesc figuri cu renume în afara capitalei. Acestor partide le lipsesc, de asemenea, resursele financiare, accesul echitabil la instituțiile de presă și la rețelele regionale, necesare pentru desfășurarea unor campanii pe întreg teritoriul țării. În plus, ambele partide sunt îngrijorate că activiștii și candidații lor din regiuni se vor confrunta cu presiuni din partea liderilor politici de la nivel local. Precum a fost menționat, există îngrijorări că acești candidați independenți ar putea avea legături cu grupuri de interese, care au, probabil, capacitatea de a cheltui sume mult mai mari de bani decât alți candidați, mai ales în contextul în care lipsește un control strict în privința normelor de finanțare a campaniilor electorale, iar sărăcia generalizată îi face pe alegători vulnerabili la tentativele de mită electorală. Dacă PAS și DA convin asupra unor candidați comuni în circumscripții, s-ar putea să aibă rezultate mai bune, evitând dezbinarea votului proeuropean, anti-guvernare în cadrul unui sistem de vot într-un singur tur, bazat pe majoritate simplă. Îngrijorarea acestor partide este însă că comisa de delimitare a circumscripțiilor va configura acele circumscripții unde ele se bucură de popularitate, folosind fenomenul de „gerrymandering” pentru a face mai dificilă câștigarea acestora. Delimitarea circumscripțiilor nu a fost inclusă în lege și, în momentul redactării acestui document, se afla în proces de discuții în cadrul unei comisii numite de guvern.

(…)

Deși nu există standarde internaționale care ar obliga statele să asigure votul în afara țării, dacă asta se întâmplă, atunci nu trebuie să fie impuse restricții arbitrare asupra dreptului de exprimare a votului. Mai ales că mulți cetățeni moldoveni aflați în afara țării se află încă înscriși în listele de votare la locul de domiciliu din Moldova și vor fi numărați alături de cei aflați în țară la delimitarea circumscripțiilor. În același timp, mulți cetățeni cu reședința la Chișinău și-au menținut domiciliul în regiune. Prin urmare, Chișinăul ar putea fi subreprezentat, iar zonele rurale – suprareprezentate în alocarea mandatelor pe circumscripții, fapt care va avantaja PSRM și PD în dezavantajul PAS și DA. Alocarea mandatelor pentru regiunea transnistreană reprezintă, de asemenea, o problemă complicată pentru comisie. Pentru a vota, alegătorii din regiunea transnistreană trebuie să se deplaseze pe teritoriul controlat de guvernul de la Chișinău, iar prezența la vot este, statistic vorbind, foarte scăzută. Delimitarea circumscripțiilor cu privire la regiunea transnistreană are și o dimensiune politică, întrucât se consideră că alegătorii din regiune votează, cel mai probabil, pentru PSRM. Drept urmare a presupusei prezențe extrem de scăzute la vot, deputații aleși pe cirscumcripția regiunii transnistrene vor fi aleși cu mult mai puține voturi decât cei din alte circumscripții. Rămân neclare și alte întrebări, precum modalitatea prin care candidații pentru circumscripția dată vor colecta semnături pentru a se înregistra sau vor desfășura campania electorală.

(…)

Impactul net al noului sistem mixt rămâne neclar. S-ar părea că PSRM va beneficia cel mai mult, determinând comentatorii să speculeze despre înțelegerea pe care a făcut-o cu liderul PD, Vlad Plahotniuc. PD s-ar putea să aibă dificultăți de a trece pragul electoral, astfel, pentru a se menține la putere, se va sprijini pe mandatele obținute în circumscripții plus deputații pe care îi vor putea atrage după alegeri. În 2014, PD a obținut doar 15,8% din voturi și 19 deputați, dar, de atunci, a devenit partidul majoritar, cu 41 de deputați. La ce ne putem aștepta, totuși, este că, prin divizarea în jumătate a numărului de deputați aleși pe sistemul proporțional, mandatele pe circumscripții vor acționa ca o contragreutate în favoarea partidului de la guvernare și în dezavantajul oricărui partid cu poziție favorabilă în sistemul proporțional, dar cu dificultate în a obține locuri în circumscripții, așa cum este cazul PAS. În Georgia și Ucraina, deputații aleși pe circumscripții au oferit partidului de la guvernare o creștere semnificativă, iar, în cazul Georgiei, o majoritate constituțională.

Puteți citi studiul integral, în limba engleză, aici: „The electoral reforms in three association countries of the Eastern Neighbourhood – Ukraine, Georgia and Moldova and their impact on political developments in these countries”.