Maia Sandu a oferit un interviu pentru publicația OBC Transeuropa pe 13 februarie 2018, pentru Francesco Brusa.

*traducere

Moldova: transparența și democrația pot soluționa problemele țării noastre

F.B.:În noiembrie 2016, oponentul dvs., Igor Dodon, a câștigat alegerile prezidențiale cu o diferență foarte mică de voturi. Cum evaluați activitatea lui Dodon de până acum? Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă Republica Moldova în prezent?

Dodon a demonstrat că este parte a sistemului corupt pe care noi l-am denunțat în timpul campaniei electorale din 2016 și pe care nu încetăm să-l criticăm. El a demonstrat foarte clar că nu are nici dorința, nici capacitatea să lupte împotriva corupției, dovedind că este absolut incompatibil cu rolul de conducător al țării. Dacă vorbim despre frauda bancară din 2014, una dintre cele mai grave probleme resimțite de cetățeni, constatăm că nu există niciun progres în investigarea și sancționarea celor vinovați de furt. Până acum, guvernarea nu a fost capabilă să recupereze niciun bănuț din banii furați; chiar dacă două persoane sunt la închisoare, este evident că ei reprezintă o mică parte din cei implicați în fraudă; și chiar dacă în sinteza celui de-al doilea raport Kroll apar și numele altor persoane implicate în scandal, documentul a făcut publice doar câteva nume. Mai mult decât atât, chiar dacă există o decizie de condamnare în primă instanță a oligarhului Ilan Șor, despre care știm că a facilitat escrocheria bancară, acesta se află la libertate și și-a creat partid politic, probabil finanțat din banii furați de la cetățeni.

Într-un asemenea scenariu, este clar că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Moldova este faptul că un număr tot mai mare de oameni nu văd niciun viitor pentru țară și decid să emigreze, sporind vidul social deja problematic.

F.B.:Ați anunțat recent, alături de alte forțe politice, formarea unei „coaliții largi pro-UE și anticorupție”. Care este scopul acestei coaliții?

În 2018 se preconizează noi alegeri parlamentare, deși decizia aparține parlamentului care, ca de obicei, a dat dovadă de lipsă de transparență în acest sens. Totuși, suntem convinși că avem șanse reale de a câștiga alegerile, în pofida acțiunilor de intoxicare a procesului democratic din ultimul an. Guvernarea a modificat sistemul electoral existent, aprobând un „mecanism mixt” prin care jumătate din deputați vor fi aleși în baza sistemului proporțional, iar cealaltă jumătate vor fi aleși pe circumscripții uninominale – o reformă criticată dur de Comisia de la Veneția. Este o mișcare ce va favoriza Partidul Democrat, aflat acum la putere, dar care conștientizează că are o poziție foarte slabă în sondajele de opinie.

Credem că ultimele alegeri prezidențiale au arătat că în Moldova există o „masă critică” de oameni care cred cu tărie în valorile europene și vor să se implice pentru viitorul țării. În 2016, în ciuda presiunii mediatice și a unei propagande ostile, am reușit să mobilizăm un număr mare de cetățeni care ne-au sprijinit și au făcut campanie pentru PAS în mod spontan. Obiectivul nostru este să repetăm acest proces, să menținem viu acel val de angajare democratică și implicare civică. Iar pentru a face acest lucru, trebuie să arătăm oamenilor care este realitatea: situația este extrem de gravă, tot mai mulți oameni capabili și cu dorința de a schimba ceva părăsesc Republica Moldova și există riscul ca, în curând, să nu avem o masă critică pentru a determina schimbarea situației din țară. Este o necesitate urgentă de a reuși să formăm o guvernare din oameni onești și integri care se opun atât Partidului Democrat, cât și Partidului Socialiștilor, două forțe care mimează opoziția, însă care, în realitate, au înțelegeri tacite și împiedică dezvoltarea democratică a țării.

F.B.: Ați menționat propaganda și obstacolele în calea dezvoltării democratice. Cum este influențată dezbaterea publică?

Desigur, dezbaterea publică este influențată, în primul rând, de așa-numita propagandă rusească. Au existat numeroase promisiuni și chiar o lege adoptată de actuala guvernare pentru rezolvarea acestei probleme, însă mă îndoiesc că vom vedea rezultate concrete. Este suficient să spunem că președintele partidului de guvernare este, de asemenea, proprietarul canalului de televiziune care retransmite unul dintre canalele principale de propagandă ale Kremlinului. Mai mult decât atât, situația presei independente din țară este tot mai critică: nu este asigurată concurența loială, iar politicile implementate împiedică dezvoltarea instituțiilor de presă autonome și imparțiale.

În general, aș spune că dezbaterea publică este distorsionată de insistarea pe subiecte geopolitice. Contextul geopolitic este, în mod evident, important pentru Moldova, dar adesea este folosit pentru a distrage atenția de la deciziile proaste luate de guvernare în materie de politici interne. De exemplu, de câte ori se pune problema controlului exercitat asupra sistemului judiciar și a majorității instituțiilor de către persoane corupte, guvernarea vine cu declarații sau cu decizii care par să înrăutățească relațiile noastre cu Rusia și, astfel, toată lumea se concentrează pe acest subiect. Este o tactică utilizată de ei pentru orice subiect: când încercăm să vorbim despre pensii mici, salarii mici sau ineficiența strategiilor economice, ceva mereu apare pentru a devia discuțiile spre relațiile noastre cu Rusia.

Desigur, Rusia reprezintă un pericol real la adresa țării noastre. Însă politicile interne ale guvernării nu fac nimic decât să înrăutățească situația. Dacă slăbești instituțiile și nu asiguri condiții de viață adecvate pentru populație, faci țara vulnerabilă în fața influenței din partea puterilor străine. La fel, dacă te declari proeuropean – așa cum fac unele partide doar din interes propriu – este ușor pentru Putin să discrediteze politicile noastre. Tot ce trebuie să facă el este doar să arate cât de incompetentă este guvernarea care se autointitulează proeuropeană, pentru a-și spori popularitatea și, poate, a intensifica fascinația cetățenilor moldoveni pentru „soluții politice autoritare, luate de un braț puternic”.

F.B.: Dacă vorbim de relațiile cu Rusia, una dintre problemele cronice ale Moldovei este teritoriul separatist transnistrean. Cum ar trebui abordată această problemă?

Conflictul înghețat cu Transnistria nu este ușor de rezolvat și, cel mai important, puterea de a-l rezolva nu stă exclusiv în mâinile Moldovei. Trebuie să existe un efort comun din partea mai multor actori regionali și internaționali, precum și contexte favorabile, lucru care astăzi nu există. Cu toate acestea, autoritățile din Republica Moldova ar putea lua niște măsuri.

În primul rând, ar trebui să evităm participarea în „sistemele corupte” și procesele de creare a unor profituri ilicite care implică acea regiune. Nu este un secret că o parte din banii plătiți de statul moldovenesc regiunii transnistrene pentru energia electrică se duce direct pentru finanțarea regimului care controlează teritoriul din stânga Nistrului. Acești bani măresc datoria Moldovei și consolidează puterea de la Tiraspol. La începutul anului trecut, guvernarea a anunțat că va începe să cumpere energie electrică din Ucraina, o soluție excelentă care a fost salutată de toți. Dar, din nou, această promisiune a fost încălcată. Motivul e simplu: există, cu siguranță, o înțelegere între autoritățile din Moldova și cele din Transnistria pentru a împărți profitul obținut din comerțul cu energie electrică.

În al doilea rând, condițiile de viață și nivelul de democrație din Republica Moldova trebuie îmbunătățite. Acest lucru ar spori indirect presiunea populației pe regimul de la Tiraspol. În mod contrar, atunci când corupția devine normă pe ambele maluri ale Nistrului, nimeni nu vrea să-și asume un proces de reunificare.

F.B.: În afară de Ucraina, ce alți parteneri pentru a cumpăra energie electrică vedeți în viitor?

Prioritatea Republicii Moldova este de a stabili relații economice cu România, deoarece astfel vom avea o conexiune cu piața europeană. Au existat discuții și proiecte, neîndeplinite până la capăt, de a construi o conductă de gaz din România și cred că acest lucru ar fi o acțiune extrem de importantă, pentru realizarea căreia inclusiv UE ar trebui să pună mai multă presiune. Asta ar permite Moldovei să-și diversifice sursele de energie și ar slăbi monopolul Rusiei în regiune.

Ucraina, precum am spus, este, de asemenea, un potențial aliat cu care trebuie să cooperăm intens în viitor, și nu doar sub aspect economic. Ucraina este un teritoriu cu probleme mari de corupție, dar în care se duce o luptă importantă pentru democrație și justiție. Dacă vor reuși în această luptă, Moldova va avea, de asemenea, de câștigat.

F.B.: Care sunt rezultatele întâlnirilor cu diaspora din Italia?

Cetățenii moldoveni care trăiesc și lucrează în Italia sunt o parte foarte importanta a diasporei și o sursă fundamentală de sprijin și implicare politică pentru platforma noastră. Mobilizarea lor la alegerile prezidențiale a fost uimitoare. La primele întâlniri pe care le-am avut, mi s-au povestit istorii foarte emoționante: de exemplu, cazul relatat de două doamne care au mers să voteze în Londra și care, atunci când au aflat că nu mai sunt suficiente buletine de vot pentru toți – un episod controversat din alegeri – au luat un zbor către Veneția pentru a-și putea exprima dreptul la vot. Acolo, în ciuda faptului că era o coadă lungă, doamnelor li s-a permis să intre primele, așa încât să reușească să prindă zborul înapoi la Londra. Sunt lucruri care îmi dau putere să continui.

Aceștia sunt oameni care trăiesc într-un context cu adevărat democratic și au dezvoltat abilități de gândire critică care îi fac imuni la propaganda utilizată pentru a influența procesele politice din Moldova. Prin urmare, este esențial pentru noi să stabilim un dialog cu acești oameni. Ne dorim să identificăm persoane dedicate proiectului nostru de reconstrucție a țării.

F.B.: Ce rol poate avea diaspora în politica moldovenească?

Prin intermediul remitențelor, contribuțiile diasporei se ridică la 25-30% din PIB-ul Moldovei, însă guvernarea actuală și-ar dori să o excludă în totalitate din viața politică. Noua lege cu privire la sistemul electoral oferă diasporei occidentale doar 2 locuri în Parlament, cu mult mai puțin decât ar fi obținut în cadrul sistemului electoral proporțional anterior. Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor înțeleg că politicile lor nu ar avea niciun succes în rândul celor care sprijină democrația și sunt corect informați.

Noi propunem ca diaspora să poată finanța partidele politice. Într-un context ca cel al Moldovei, unde mulți oameni evită să doneze pentru partide de frica repercusiunilor, acest lucru ar fi un pas important. Cetățenii moldoveni care trăiesc în Occident au, de obicei, resurse financiare mai mari și sunt liberi de sistemul corupt care adesea îi afectează pe cei din țară. Pentru a putea distruge corupția, avem nevoie de o politică onestă, iar pentru asta avem nevoie de mecanisme transparente de finanțare a partidelor.

F.B.: Și în legătură cu cetățenii moldoveni care emigrează în Rusia?

La ultimele alegeri am văzut o participare imensă la vot din partea diasporei. Totuși, puțini din cei emigrați în Federația Rusă au mers la vot. Se pare că diaspora din Est este mai puțin dispusă să se implice în viața politică, fie din cauza interesului, fie din cauza faptului că șederea lor pe teritoriul Rusiei nu este pe deplin legală și le este frică să meargă să voteze.

Acești oameni sunt mai puțin independenți sub aspect economic decât cei plecați în Occident și probabil mai expuși la propagandă și manipulare. Am vorbit cu câțiva dintre ei în campania electorală din 2016 și mulți mi-au spus că le este frică de victoria mea, deoarece ar înrăutați relațiile cu Rusia și, în consecință, ei și-ar pierde locurile de muncă. Ce trebuie noi să facem este să creăm locuri de muncă în Moldova. În acest fel, oamenii ar fi mai puțin condiționați și îngrijorați de relațiile dintre două țări și cred că mulți ar fi fericiți să revină acasă.

F.B.: Se pare că proiectul politic al dvs. prezintă interes pentru societatea civilă și asociațiile independente din țară. Care este situația în prezent?

Am asistat la dezvoltarea societății civile de la formarea ei, încă la începutul anilor ’90, însă acum se pare că acest proces suferă un recul. Cred că societatea civilă nu a fost niciodată mai slabă. Mulți au plecat din țară din cauza presiunilor imense. Am în vedere, de exemplu, jurnaliștii care sunt, în continuare, intimidați și se confruntă cu probleme financiare. Guvernarea nu încetează să discrediteze ONG-urile și asociațiile independente cu acuzații că ar fi „prea politizate” și că au poziții pe „prea multe subiecte”. Ideea este că, în realitate, guvernarea acționează ilegal sau abuziv, iar societatea civilă o critică pe drept. Este un lucru absolut normal, nu te poți aștepta ca societatea civilă să nu fie critică față de sfera politică.

Problema este că erodarea societății civile corespunde erodării clasei de mijloc. Ne îndreptăm către o divizare a populației între oligarhi și un număr mare de oameni săraci, fără clasă de mijloc. Este o situație foarte periculoasă pentru democrație.

F.B.: Cum vedeți dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană? Credeți că trebuie revizuit ceva în legătură cu finanțarea?

În acest moment, Uniunea Europeană nu are pârghii suficiente, deși are o anumită influență în Moldova. Este, de asemenea, evident că o parte din eforturile UE sunt direcționate către contexte mult mai complicate, precum Ucraina sau Georgia.

Desigur, nu am vrea ca UE să nu mai ofere sprijin economic și politic țării noastre, dar credem că este, probabil, necesară diversificarea acestui sprijin. Având în vedere că există probleme serioase de corupție și de gestionare a fondurilor publice, ar trebui identificate diferite mecanisme de finanțare care să nu implice administrația centrală și să ajungă direct la societatea civilă. Mă refer la proiecte specifice inițiate de comunitățile locale, ONG-uri și instituțiile independente de media. Din moment ce politicienii aflați în prezent la putere controlează în totalitate finanțarea și piața de publicitate, este imposibil pentru presa independentă să supraviețuiască fără sprijin extern.

În același timp, totuși, cred că UE trebuie să fie mai fermă în a puncta greșelile Moldovei. Într-o țară în care a fost comisă o fraudă egală cu 10% din PIB, cu criminali la libertate, ocupați cu cheltuirea banilor furați pentru cumpărarea voturilor în următoarele alegeri, este imposibil să crezi că guvernarea este cu adevărat interesată să lupte împotriva corupției și pentru reformarea justiției.

Putem beneficia ca țară doar dacă ne apropiem de UE – Europa este pentru noi principalul aliat în apărarea democrației.