MAIA SANDU

Fost ministru al Educației în Republica Moldova. Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate

Summitul Parteneriatului Estic nu a creat așteptări mari. Prin urmare, rezultatele în general minore corespund cu nivelurile de performanță demonstrate de cele șase țări partenere, în acest caz, Moldova. Guvernul moldovenesc nu se putea aștepta la mai mult de la această întrunire, având în vedere că a rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele făcute, în special în legătură cu prima platformă multilaterală din cadrul Parteneriatului Estic: democrație, buna guvernanță și stabilitate.

În loc să combată în mod autentic corupția și să asigure un stat de drept, guvernul și parlamentul au regresat în parcursul democratic al Republicii Moldova prin schimbarea sistemului electoral împotriva voinței a cel puțin jumătate dintre alegători și împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Mai mult decât atât, intensificarea concentrării mediatice în mâinile a câteva persoane bogate și cu conexiuni politice, sporirea presiunii politice asupra autorităților publice locale și hărțuirea opoziției vin în contradicție directă cu angajamentele politice asumate în Acordul de Asociere UE-Moldova și încalcă idealurile fundamentale ale Parteneriatului Estic, conceput ca o regiune de transformări democratice pozitive.

Rezultatele generale ale summitului, precum reafirmarea angajamentului UE de a sprijini integritatea teritorială, independența și suveranitatea tuturor partenerilor săi și recunoașterea de către participanții summitului a opțiunii și aspirațiilor europene ale partenerilor vizați, definite în Acordurile de Asociere, reprezintă o realizare destul de modestă.

Totuși, „cele 20 de acțiuni concrete de realizat până în 2020” sunt o asumare promițătoare, create, probabil, pe pragamatismul sporit arătat de UE în ceea ce privește partenerii din Parteneriatul Estic. UE se află într-o poziție dificilă în încercarea de a îmbunătăți viețile cetățenilor în țările partenere fără a crea percepția că sprijină elitele de la putere, adesea corupte, din acele țări și astfel stau lucrurile, cu siguranță, în cazul Republicii Moldova.

Este încurajator, în mod special, accentul pus la Summitul Parteneriatului Estic pe dezvoltarea unei societăți civile dinamice drept o componentă-cheie a construcției democratice a acestor șase țări. Rolul UE în sprijinirea societății civile moldovenești, îndeosebi pe aspecte de egalitate de gen și nediscriminare, însă fără a se limita la acestea, este extrem de valoros.

În același mod, sunt remarcabile asistența financiară și accesul pe piața UE orientate către generarea unei creșteri durabile și a sporirii numărului de locuri de muncă în țară. Intenția de a deschide mai multă finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii este binevenită și extrem de apreciată. Intenția de a spori conectivitaea dintre sectoare și țări reprezintă un obiectiv foarte ambițios. Totuși, pentru ca aceste rezultate tangibile să dea roade, este necesar un accent sporit pe consolidarea instituțiilor și a bunei guvernări, care, în lipsa unei voințe politice locale în rândul elitelor de la putere, pot fi atinse doar printr-o presiune constantă din partea opoziției, precum și prin sporirea condiționalității politice din parte UE.

Percepem rezultatele Summitului Parteneriatului Estic ca pe un pas înainte, deși unul mic. Este incontestabil faptul că Republica Moldova a beneficiat imens în ultimul deceniu din partea sprijinului UE atât sub aspect economic, cât și politic.

Din păcate, guvernările succesive din Republica Moldova au eșuat să ajungă la nivelul așteptărilor pe care le-au avut față de ele cetățenii, precum și partenerii internaționali. Acestea fiind spuse, noi ne angajăm să facem o schimbare decisivă, iar cadrul bilateral, dar și multilateral, precum Parteneriatul Estic, reprezintă un beneficiu important în facilitarea procesului de reforme din Moldova.

Traducere din articolul semnat de Maia Sandu, Președinte PAS, publicat în Jurnalul Periodic al PPE axat pe Vecinătatea UE.