Comunicat de presă, 15 septembrie 2017

 

Astăzi, 15 septembrie 2017, când se sărbătorește Ziua Internațională a Democrației, Organizația de tineret PAS Youth a organizat un flashmob în fața Parlamentului cu mesajul „Domnule Candu, democrația nu înseamnă…”.

Tinerii au distribuit vizitatorilor Parlamentului foi volante cu întrebări pentru speakerul Parlamentului și au îndemnat vizitatorii să se întrebe dacă ne putem considera cu adevărat un stat democratic, având în vedere încălcările de la ultimele alegeri prezidențiale, modificarea nedemocratică și abuzivă a sistemului electoral, monopolul asupra instituțiilor de presă, controlul politic și aservirea justiției unor interese de partid.

Este paradoxal că de ziua democrației, anume reprezentanții puterii actuale au invitat studenții la Parlament să le povestească despre democrație, în condițiile în care anume ei se fac vinovați de compromiterea acestui concept în Republica Moldova.

Democrația înseamnă stat de drept, presă liberă, vot egal al tuturor cetățenilor, alegeri libere și corecte, finanțare transparentă a partidelor politice, legitimitatea și funcționalitatea instituțiilor publice, libertatea presei etc. În acest sens, îi invităm pe reprezentanții puterii să răspundă la următoarele întrebări pentru a determina dacă Moldova este cu adevărat un stat democratic:

  1. Presă liberă

De ce în Republica Moldova 90% din presă este controlată de către tandemul Plahotniuc – Dodon (Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV, Accent TV, NTV Moldova etc.)? Este oare o practică democratică fenomenul prin care presa utilizează falsuri evidente și dezinformează cetățenii?

  1. Justiție independentă

De ce dosarele pe cazuri de corupție mari sunt intentate exclusiv oponenților politici sau transfugilor? De ce în sistemul de justiție și în organele de drept sunt promovate persoane loiale lui Plahotniuc, inclusiv persoane care au maltratat tineri pe 7 aprilie? (Jizdan, Igor Popa, Pânzari, Melniciuc etc.)

  1. Alegeri libere și corecte

Cum se face că guvernarea a adoptat un nou sistem electoral contrar avizului Comisiei de la Veneția, fără consens larg în societate, fără susținerea partenerilor externi, punând în pericol relația Republicii Moldova cu instituțiile europene, fără dezbateri publice autentice și cu un mare risc ca deputații să fie cumpărați – este oare acesta un exemplu de decizie adoptată democratic?

În urma adoptării noului sistem valoarea votului unui cetățean din diasporă va fi mai mică decât a unui cetățean domiciliat în Moldova – este oare acest lucru democratic?

Cum se face că în campania electorală prezidențială instituțiile statului nu au intervenit pentru a împiedica transportarea organizată a cetățenilor din regiunea transnistreană, chiar dacă au fost sesizate despre aceasta?

  1. Finanțarea transparentă a partidelor politice

Cum se face că Partidul Democrat care a încasat peste 47 de milioane de lei în numerar, contrar prevederilor regulamentului cu privire la finanțarea partidelor politice, nu a fost obligat să dea banii bugetului de stat, așa cum prevede regulamentul?

Cum se face că, deși există o sesizare la CNA referitor la finanțarea ilegală din Bahamas a Partidului Socialiștilor, cei care se fac vinovați așa și nu au fost trași la răspundere?

  1. Legitimitatea instituțiilor

Cum se face că Partidul Democrat, obținând doar 19 mandate la alegeri, deține astăzi majoritatea absolută în Parlament – este oare un asemenea parlament democratic și legitim în condițiile în care mandatele pe care le au nu le-au fost acordate de cetățeni prin alegeri? Este oare democratic un guvern votat la mijloc de noapte de către un Parlament nelegitim, în timp ce mii de oameni protestau în stradă?

Răspunsul la aceste întrebări arată foarte clar un lucru – statul Republica Moldova are o democrație șubredă pusă tot mai tare în pericol de coaliția Plahotniuc-Dodon.

20170915_130950

20170915_132028