Ministerul Educației al Republicii Moldova

Doamnei Corina Fusu, Ministru

Stimată doamnă Ministru,

Membrii platformei de discuții „/PAS/Educațional” salută lansarea de către Ministerul Educației a dezbaterilor publice pe marginea proiectului „Cadrului de Referință al Curriculumului Național” pentru învățământul general.  În esență, documentul în discuție reprezintă o materializare cu succes a politicilor de reformă a învățământului, expuse în Strategia „Educația 2020” și în alte documente de politici.

În contextul procesului de integrare europeană, devine evidentă necesitatea racordării politicilor educaționale ale Republicii Moldova la vectorul european, expus în documente normative relevante, iar schimbările curriculare propuse sunt determinate de necesitatea de ajustare a politicilor curriculare naționale la tendințele dezvoltării curriculare pe plan internațional.

Am dori să menționăm intenția inspirată a Ministerului Educației de a imprima un caracter flexibil și multiopțional Planului-cadru pentru învățământul general și, în mod special, pentru învățământul liceal.

În același timp, am dori să menționăm gradul sporit de complexitate academică a documentului, care, pe alocuri, exagerează prin descrierea profundă a conceptelor educaționale preluate din lucrările unor autori consacrați din domeniul educației, dar și din unele documente de politici elaborate pentru învățământul universitar. Or, acest document foarte important trebuie să aibă un caracter aplicativ esențializat. Este necesară descongestionarea documentului, sporirea detalierii aspectelor aplicative.

Răspunzând apelului Ministerului Educației de a veni cu sugestii și comentarii pe marginea proiectului în cauză (http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3966), propunem atenției Dstră câteva considerații și recomandări concrete:

  1. Considerăm salutabilă și importantă intenția autorilor documentului de a redefini și de a corela anumite noțiuni de bază pentru domeniu, e.g., conceptele de „finalitate” (pag. 14) și „competență” (pag. 15), algoritmul de formulare a competențelor specifice (pag. 24) ș.a.

Pe de altă parte, se remarcă situații ce indică o anumită inconsistență în tratarea termenilor care au, până în prezent, interpretări controversate.  Considerăm că problema anterioară a termenului inadecvat „sub-competență” nu este rezolvată prin propunerea de a introduce termenul de „pre-achiziții” sau „unități de competențe”, având în vedere consacrarea acestora în altă accepție în domeniul învățământului profesional-tehnic și superior.

  1. Apreciem în mod deosebit accentul pus pe idealul educațional vizat de Codul educației al Republicii Moldova și pe profilul absolventului, precum și pe importanța dezvoltării atributelor generice ale tinerilor cetățeni ai Republicii Moldova, prezentate pentru fiecare nivel de școlaritate (pag. 27-32).

Pe de altă parte, considerăm că, în situația actuală a unei totale crize de valori nu doar în sistemul educațional, ci și în sociatate în general, este important ca documentul Cadrului de referință să impună o încărcătură valorică adecvată, care va fi directivă pentru documentele curriculare ulterioare, dar și pentru întreg procesul educațional.

Propunem, deci, includerea unui paragraf cu următorul conținut:

Valorile de bază ale Curriculumului Național

 Conceptorii de curriculum și cadrele didactice vor concepe demersuri educaționale axate pe formarea valorilor general-umane fundamentale și valorilor naționale. Totodată, se va acorda o importanță deosebită valorilor esențiale pentru dezvoltarea atributelor generice ale tinerilor cetățeni. Criteriul principal pentru prioritizarea acestora îl constituie importanța lor în relație cu misiunea educației, idealul educațional și finalitatea educației, așa cum sînt acestea definite în Codul educației, precum și pe principiile unei societăți democratice bazate pe statul de drept.

 Astfel, elevii vor fi încurajați și ajutați să-și structureze și să îmbrățișeze în viață următoarele valori: 

  • RESPECT pentru valorile fundamentale: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea;
  • RESPECT pentru sine, pentru alte persoane și culturi, pentru drepturile omului;
  • TOLERANȚA – deschidere pentru înţelegerea și acceptarea diversității lumii, pentru a putea trăi în condiţiile diversităţii, a trata conflictele într-o manieră constructivă, a combate violența și marginalizarea;
  • INTEGRITATE – demnitate, onestitate, sinceritate, incoruptibilitate;
  • RESPONSABILITATE – răspundere asumată pentru comportamentul și acțiunile proprii, asumare conștientă a responsabilităților sociale;
  • PERSEVERENȚĂ – răbdare, chibzuință, stăruință, tenacitate în acțiuni, în convingeri, în atitudini, în muncă;
  • CURIOZITATE – interes pentru cunoaștere: de sine, de lucruri, fenomene, procese, oameni, valori, culturi;
  • CREATIVITATE ȘI SPIRIT INOVATOR – generarea de noi idei, deschiderea spre schimbarea cu impact pozitiv, spre punerea în practică a ideilor creative prin soluții inovatoare;
  • CURAJ – asertivitate în exprimarea opiniei și luarea de atitudini, în baza valorilor morale general –umane şi naţionale;
  • ÎNCREDERE ÎN SINE – autocunoaștere / cunoaștere și manifestare a potențialulului;
  • REZILIENȚĂ – rezistență în situații de criză;
  • ADAPTABILITATE – adaptare la schimbări, în scopul obținerii unui impact pozitiv. 

Dezvoltarea acestui sistem de valori va fi urmărită la toate nivelurile curriculare – de la modul în care sînt formulate competențele și până la modalitățile concrete în care ele vor fi „învățate” la clasă și exersate în școală și în viața cotidiană.”

3. În document, atunci când se vorbește despre „ordinea logică, managerială şi pedagogică a proiectării documentelor curriculare”, standardele educaționale sunt prezentate ca document curricular fundamental, care trebuie elaborat în primul rând (pag. 41). În opinia noastră, documentul curricular fundamental, care trebuie să ghideze reformarea și modernizarea curriculară, este tocmai Cadrul de Referință.

În altă ordine de idei, conform definiției din DEX, standardul reprezintă „norma sau ansamblul de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document în care sunt consemnate aceste norme.” Ne alăturăm opiniei conform căreia competențele reprezintă produsul, rezultatul învățării. Respectiv, standardele curriculare de performanță constituie criteriile de evaluare a produsului, adică trebuie să reprezinte enunțuri sintetice în măsură să indice nivelul atins în formarea competențelor de către elevi.

Din acest punct de vedere, considerăm că procesul și cadrul logic al elaborării documentelor curriculare ar trebui să fie descris după cum urmează, incluzând și elementele definitivate chiar în Cadrul de Referință:

  • Stabilirea Profilului absolventului și a atributelor generice pe niveluri de învățământ (primar, gimnazial, liceal);
  • Stabilirea competențelor-cheie, transversale și transdisciplinare (dictate de Profilul absolventului);
  • Elaborarea standardelor de performanță transdisciplinare pe niveluri de învățământ (nivelurile de atins în formarea competențelor-cheie, transversale și transdisciplinare)*;
  • Elaborarea Planului-cadru de învăţământ (structurarea ariilor curriculare, a ponderii disciplinelor școlare, a gradului de integrare a acestora în corespundere cu ceea ce este dictat de Profilul absolventului, atributele generice pe niveluri de învățământ, competențele-cheie, transversale și transdisciplinare și standardele de performanță transdisciplinare pe niveluri de învățământ);
  • Elaborarea competențelor specifice disciplinare și, respectiv, a curricula pe discipline (având în vedere și subordonându-se prevederilor Planului-cadru);
  • Elaborarea standardelor de performanță disciplinare (pentru evaluarea nivelului atins în formarea competențelor la fiecare disciplină școlară, la sfârșitul fiecărei trepte de învățământ).
  • Elaborarea documentelor curriculare operaţionale;
  • Elaborarea resurselor educaționale.

*În directă legătură cu cele expuse mai sus, apare problema (și, în același timp, provocarea) evaluării nivelului atins în formarea competențelor-cheie, transversale și transdisciplinare. Cadrul de Referință ar putea clarifica acest lucru, fie prin Elaborarea standardelor de performanță transdisciplinare pe niveluri de învățământ (nivelurile de atins în formarea competențelor-cheie, transversale și transdisciplinare), așa cum se propune aici, fie prin formularea unor recomandări concrete și detaliate pentru strategiile de evaluare formativă a acestor competențe. În caz contrar, riscăm să avem aceeași situație, perpetuată: se evaluează doar competențele disciplinare, iar competențele-cheie, transversale și transdisciplinare sunt neglijate.

  1. În opinia noastră, capitolul privind Evaluarea nivelului de competențe la elevi este foarte voluminos. Aspectele abordate (tipurile evaluării, matricea de specificații etc., etc.) nu se pretează pentru un asemenea document și mai degrabă își au locul în lucrări și ghiduri specifice privind evaluarea. (De altfel, conținutul propus a apărut anterior anume în asemenea lucrări). Acest capitol ar trebui să se refere la problematica evaluării competențelor, propunând noi abordări pentru aceasta. Testele docimologice nu pot fi unicele modalități de evaluare. Este nevoie de teste de competențe, mai apropiate de metodologia evaluării PISA, de exemplu, și de conceptualizarea evaluărilor de tip situații de integrare, de tip proiect.

Lista de aspecte importante ar mai putea include (în strânsă legătură și cu cele menționate la p.3.) următoarele:

  • Problema elaborării nucleului de competențe pentru fiecare arie curriculară, cu specificarea ulterioară a acestora, pentru fiecare disciplină,
  • Specificarea modului de evaluare a competențelor care nu se formează în cadrul disciplinelor școlare.
  • Reconceptualizarea evaluării sumative, finale, de certificare, astfel încât aceasta să răspundă în primul rând la întrebarea „La ce nivel a fost realizată competența?”, în loc să genereze rapoarte axate pe enunțarea notelor generalizate finale, care nu au nici o legătură cu competențele curriculare.
  1. Cadrul de Referință este un document-umbrelă, un document de tip reglator. Considerăm că, atât în textul Cadrului de Referință, cât și într-o eventuală bibliografie, își au loc referințele la cadrul legal (e.g., Codul educației), la documente strategice și de politici, internaționale și naționale. Și dimpotrivă, considerăm că referințele la autori și publicații din domeniul pedagogiei, didacticii și cercetărilor din aceste domenii nu sunt recomandabile nici pentru textul, nici pentru eventuala bibliografie a documentului. Acestea s-ar preta pentru un suport de curs pentru o eventuală disciplină universitară în domeniul „Dezvoltare curriculară”, dar nu pentru Cadrul de Referință.

Respectiv, am recomanda:

  • Includerea referințelor concrete la documentele europene relevante de politici educaționale (Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Cadrul European de Referință pentru Limbi, EntreComp (Cadrul european de competenţe antreprenoriale), Digcomp (Cadrul european de competențe digitale) etc.)
  • Excluderea referințelor și citatelor din autori și publicații din domeniul pedagogiei sau didacticii, care sunt foarte multe (e.g., pag.7: Negreț-Dobridor; pag. 48: D’Hainaut, pag. 53, Guţu Vl. Chişinău: CEP USM, 2013, p.285-286; [Crişan A., Guţu Vl. Proiectarea curriculumului de bază. Cimişlia: Tip Cim, 1997; pag. 54: Planurile de învăţământ pentru învăţământul primar, gimnazial, mediu general şi liceal, 2006-2007. Chişinău: MET, 2006; pag. 56: Guţu Vl. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Chişinău: Ştiinţa, 2007, p.86-88;  pag.66: Cucoș C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008; Meyer G. De ce și cum evaluăm. Iași: Polirom, 2000; etc., etc.).

La pagina 61 a documentului se face referire la Anexele 9, 10, care, de fapt, nu există în document. Acest lucru dă impresia că a fost preluată o parte dintr-un alt material, care nu are legătură cu Cadrul de Referință. De asemenea, sintagma „forme de organizare a instruirii: curs, seminar” (pag. 49) pare să se refere la prevederi privind învățămîntul universitar.

De asemenea, se impune o redactare minuțioasă a textului, carențele de exprimare și omisiunile tehnice fiind numeroase.

  1. În ce privește propunerile pentru Planul-cadru, considerăm că unele aspecte merită analizate mai mult timp și printr-o discuție mai largă, ele reprezentând posibile schimbări de esență, și anume:
  2. Stabilirea numărului minim / maxim de ore pe săptămână alocate pentru fiecare clasă ( I – XII) din învățământul general;
  3. Stabilirea numărului maxim de discipline școlare în învățământului primar și gimnazial;
  4. Importanța și oportunitatea integrării disciplinelor la nivel gimnazial („Științe”, „Arte”, Informatică și Tehnologiilor informaționale ș.a.);
  5. Eliminarea neclarității privind clasificarea discipline opționale – discipline facultative (cuvintele „opțional” și „facultativ” sunt sinonime absolute);
  6. Stabilirea ariilor curriculare și intitularea adecvată (e.g., denumirea „Sport” este improprie, mai potrivită fiind cea de „Educaţie fizică și pentru sănătate”, etc.);
  7. Problema asigurării principiului declarat al echilibrului între discipline și arii curriculare (numărul de ore) și a corelării cu ceea ce este dictat de Profilul absolventului, atributele generice pe niveluri de învățământ, competențele-cheie și transversale.

Ne exprimăm speranța că, în redacție finală, după discuții și modificările necesare, documentul va fi perfecționat astfel încât acesta, având linii de ghidare foarte clar definite, inclusiv inspirate din cele mai bune practici ale sistemelor educaționale europene, să fie de un real folos pentru grupurile de conceptori de curriculum, care vor fi antrenate în procesul de modernizare curriculară.

Cu respect,

din numele membrilor platformei de discuții „/Pas/Educațional”,

Iurie Cristea,

Liliana Nicolaescu-Onofrei,

Marcela Nistor,

Valentina Olaru,

Silvia Petrovici,

Viorica Postică

Chișinău, 16 martie 2017

______________________________________________ 

Platforma de discuții /PAS/Educațional are drept scop inițierea și facilitarea unor dezbateri pe probleme importante din domeniul EDUCAȚIE, în format on-line și off-line, precum și generarea de soluții, activități și acțiuni concrete pentru asigurarea educației de calitate. Platforma de discuții /Pas/ Educațional își propune să inițieze proiecte și activități axate pe trei domenii principale:

  • Monitorizarea implementării legislației și politicilor educaționale.
  • Promovarea bunelor practici în educație.
  • Acțiuni pentru educarea societății.

E-mail de contact: [email protected]